Speriate de pandemie, de tarifele lui Trump şi de costurile mai mari de producţie, companii mari şi mici îşi mută fabricile din China în Asia de Sud-Est. Vietnamul profită din plin, iar Japonia ajută cu bani

Rebalansarea economiei spre consum şi ex­portul de bunuri cu valoare adău­gată mare, războiul comercial dez­lănţuit de Trump, geopolitica, pan­demia şi perturbările din lanţurile de aprovizionare creează în China un context în care tot mai multe companii străine, mari şi mici, părăsesc ceea ce până nu de mult era considerată fabrica pla­netei.

De această tendinţă caută să profite economiile asiatice din regiune, guvernele de acolo încurajând şi chiar facilitând mutarea  afacerilor. Însă era Made in China este departe de a apune. Această ţară şi-a construit propriile branduri, care devin din ce în ce mai puternice.

După smartphone-uri, nici computerele Samsung nu mai sunt asamblate de muncitorii chinezi, scrie Le Monde. Gigantul sud-coreean al electronicelor îşi va închide uzina de la Suzhou la sfârşitul lunii august. Prea scumpă producţia acolo, şi prea riscantă în contextul războiului comercial cu China, îşi justifică Samsung de ceva timp închiderea. „Este un efort pentru îmbunătăţirea eficienţei la nivelul tuturor bazelor de producţie.“

Compania are nevoie de eficienţă mai mare pentru a-şi obloji mândria rănită: a fost întrecută anul acesta de grupul chinez Huawei, care a devenit cel mai mare producător de telefoane mobile inteligente din lume. În ultimii ani, Samsung a mutat progresiv producţia de smartphone-uri în Vietnam.

Potrivit presei coreene, PCurile şi laptopurile ar trebui să se ducă în aceeaşi direcţie. La fel ca Samsung, din ce în ce mai mulţi producători de electronice tind să-şi diminueze producţia din China şi să profite de avantajele oferite de alte ţări, mai ieftine sau cu pieţe mai prietenoase. Tendinţa a accelerat de la declanşarea pandemiei de Covid-19.

Uzina din Suzhou încă mai are 1.700 de angajaţi, care vor fi concediaţi sau transferaţi la alte fabrici ale grupului. Săptămâna trecută, după ce Samsung şi-a făcut anunţul plecării, mai multe zeci de muncitori s-au adunat în spatele uzinei pentru a cere indemnizaţii de plecare mai mari, potrivit presei chineze.

Fabrica de la Suzhou, deschisă în 2002 în timpul boom-ului economiei chineze, a devenit rapid cel mai mare centru de producţie de echipament IT&C. Însă de atunci piaţa de PC-uri a tot scăzut, ca de altfel cele mai multe dintre pieţele Samsung, în timp ce costurile au urcat.

Uzina exporta de 4,3 miliarde de dolari în 2012, când avea 6.000 de angajaţi. În 2018, producţia s-a situat la doar un miliard de dolari, notează China Morning Post. În martie, Samsung anunţa deja închiderea tuturor fabricilor de ecrane LCD. Pe termen lung, creşterea costurilor de producţie ameninţă locul Chinei în lanţul de aprovizionare global.

La fel ca în alte economii mature sau în curs de maturizare, forţa de muncă scade. În prezent, vârsta medie în China este cu şapte ani mai mare decât cea din Vietnam şi cu nouă ani peste cea din India. Un muncitor chinez costă de două ori mai mult decât unul vietnamez.

Vietnamul încearcă să profite de avantajele pe care le are faţă de China, guvernul multiplicând beneficiile oferite companiilor străine. Iar India a lansat un program pentru construirea unei industrii a telefoanelor mobile inteligente. Planul, de 6,6 miliarde de dolari, a atras deja 22 de companii de smartphoneuri, printre care Samsung, care subcontractează giganţi precum Foxconn, Wistron sau Pegatron.

Japonia, a treia economie ca mărime din lume şi un lider al tehnologiei în cădere, subvenţionează „exitul“ companiilor sale din China, neavând nici măcar pretenţia ca aceste afaceri să aleagă în schimb doar piaţa japoneză. Ele pot produce, spre exemplu, în Vietnam sau Laos, cum este cazul Hoya, companie de tehnologie medicală specializată în optică, sau Sumitomo Rubber, producător de anvelope care a ales Malaysia.

Până în iulie 15 din 87 de companii nipone calificate pentru programul de transfer au primit sprijin de la guvernul de la Tokio pentru a-şi muta fabricile în Vietnam.

Vietnam a fost preferat şi de LG, producător de electronice sud-coreean, de Nintendo şi de Komatsu, care fabrică vehicule motorizate şi echipamente pentru construcţii. Hasbro Inc., al doilea producător de jucării din lume, îşi accelerează planurile de a-şi muta fabricile din China în Vietnam şi India.

Compania americană, cu licenţe pentru francize populare ca „Frozen“ şi „Avengers“, a anunţat că ponderea jucăriilor produse în China şi destinate pieţei americane ar putea să scadă la 50% anul acesta, de la 75% în prezent.

Le Van Hanh, consilieră la Camera de Comerţ Germană, a vorbit pentru Voa News despre două companii germane pe care le-a ajutat să se mute din China în Vietnam, una fiind un producător de textile lovit sever de tarifele de import de 25% aplicate de SUA.

Pentru afacerile europene, Vietnamul prezintă avantajul încheierii unui acord comercial cu UE. Unele companii, dacă nu-şi transferă producţia din China, cel puţin aleg altă ţară pentru investiţii sau fabrici noi.

Şi Indonezia pofteşte la afacerile care părăsesc China. Guvernul de la Jakarta poartă discuţii cu Washingtonul despre relocarea companiilor americane. Recent, preşedintele Joko Widodo a anunţat că şapte companii din Japonia, Coreea de Sud, Taiwan şi SUA, printre care LG şi Panasonic, au confirmat că se mută în Indonezia. Însă dintre firmele americane, doar producătorul de articole de iluminat Alpan a spus că va veni din China în Indonezia, potrivit The Jakarta Post. Alpan a fost descurajată să mai producă în China de tarifele de export de 25%, în timp ce în Indonezia taxele sunt zero. Pentru a atrage companiile străine care pleacă din China în contextul pandemiei şi războiului comercial, în special pe cele americane, guvernul construieşte un parc de business special în Java Centrală, o investiţie de 850 de milioane de dolari. Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a primit, de asemenea, promisiuni de investiţii de aproape 40 de miliarde de dolari de la cel puţin 17 companii străine. Analiştii spun însă că nu va fi înghesuială deoarece birocraţia, corupţia larg răspândită şi lipsa de infrastructură vor descuraja investitorii.