Guvernul PNL va cheltui în acest an aproape 100 mld. lei (20 mld. euro) pentru ca bugetul şi economia să nu se prăbuşească, cu preţul exploziei datoriei publice care va depăşi 450 mld. lei. Dar urmează nota de plată, iar BNR nu mai vrea tăierea salariilor şi creşterea taxelor ci reducerea cheltuielilor bugetare. Să vedem cine le va face şi de unde

Autor: Cristian Hostiuc 16.08.2020

Guvernul PNL va cheltui în acest an aproape 100 mld. lei (20 mld. euro) pentru ca bugetul şi economia să nu se prăbuşească, cu preţul exploziei datoriei publice care va depăşi 450 mld. lei. Dar urmează nota de plată, iar BNR nu mai vrea tăierea salariilor şi creşterea taxelor ci reducerea cheltuielilor bugetare. Să vedem cine le va face şi de unde



Economia României a scăzut cu numai 10% în T2/2020, atunci când a fost maximul crizei. În primul semestru scăderea economică a fost de -4,7% faţă de S1/2019.

Scăderea economică este mai mică decât aşteptările (care se situau între -12 – 15%), dar analiştii spun că recuperarea va fi mai lentă din cauza incertitudinilor legate de evoluţia pandemiei Covid-19 şi spaţiului fiscal extrem de redus pe care îl mai are Guvernul ca să acorde stimulente companiilor sau a susţine plata unui şomaj mai prelungit.

Comisia de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, merge acum pe o scădere economică pe tot anul de 3,8%, după ce în luna mai venise cu o scădere de numai 1,8%, total nerealistă, dar care trebuia să justifice cheltuielile Guvernului.

Pentru 2021 Comisia de Prognoză are o revenire economică de 4,9%.

Ministerul Finanţelor a prezentat vineri a doua rectificare bugetară din acest an care arată o înrăutăţire a finanţelor publice: deficitul bugetar creşte de la 73 mld. lei (rectificarea din luna mai) la 91 mld. lei, adică aproape 20 mld. euro.

Criza Covid-19 înseamnă un deficit bugetar de 5% din PIB, la care se adaugă deficitului de 3,8% din PIB, care a stat la baza construcţiei bugetului înainte de apariţia crizei.

În acest fel deficitul bugetar va ajunge la 8,6% din PIB, un nivel extrem de ridicat pentru finanţele publice ale ţării.

Cheltuielile de personal au ajuns la 10,6% din PIB, adică 111,8 mld. lei, un nivel total nesustenabil.

Într-un an în care consumul privat este estimat să scadă cu 2,2% din PIB, consumul guvernamental creşte cu 4,3% din PIB.

Comisia de Prognoză estimează un PIB de 1058 mld. lei pentru 2020, faţă de 1059 mld. lei, cât a fost în 2019, cel mai ridicat nivel din istoria României.

Pentru a încerca să susţină revenirea economiei, puternic afectată în T2 din cauza închiderii activităţilor economice, în special din industrie, BNR a mai redus pe 5 august încă o dată dobânda de referinţă, de la 1,75% la 1,5%, cel mai redus nivel din ultimii 30 de ani, dacă nu chiar din ultimii 100 de ani.

Datorită acestui lucru şi indicele ROBOR, indicatorul de referinţă folosit la credite a scăzut sub 2%.

Piaţa de creditare, afectată în T2, a început să îşi revină datorită programului IMM Invest şi a revenirii companiilor şi persoanelor fizice în bănci pentru a lua linii de finanţare şi noi credite.

Întrebarea este cât mai poate să reducă BNR dobânda de referinţă astfel încât să nu afecteze cursul de schimb leu-euro, care a fost extrem de stabil în această perioadă de criză, spre surprinderea tuturor.

Dar mai mult decât atât. BNR se uită la gradul de economisire, care a crescut în această perioadă de criză, dobânda la depozitele bancare fiind mai puţin afectată de reducerea dobânzii de referinţă.

Băncile au modificat mai puţin dobânda la depozite pentru a nu înregistra ieşiri de lichiditate, dar de cealaltă parte au înregistrat o scădere mai amplă a dobânzilor la credite din cauza reducerii ROBOR.

Această situaţie nu va putea să ţină la nesfârşit pentru că băncile au nevoie de o marjă bună, astfel încât să acopere şi creşterea creditelor neperformante, care au început deja să apară, şi care vor fi din ce în ce mai mari în 2021 şi 2022, atunci când expiră moratoriul de suspendare a plăţilor creditelor pe perioada de criză. Moratoriul expiră la 1 ianuarie şi atunci se va vedea cine va putea să-şi plătească creditele plus dobânda acumulată în această perioadă de suspendare.

Dacă economia a scăzut mai puţin decât aşteptările, BNR a putut să reducă dobânda de referinţă şi, implicit dobânda la credite, fără să afecteze stabilitatea cursului valutar leu-euro, piatra de moară este legată de situaţia finanţelor publice, acolo unde creşterea explozivă a deficitului bugetar – 91 mld. lei după ultima rectificare (Consiliul Fiscal spune că şi în acest caz veniturile sunt supraevaluate) va mări nota de plată pe care România o avea de plătit.

Creşterea deficitului bugetar va duce în acest an datoria publică la peste 450 mld. lei, peste 45% din PIB, un nivel care va fi din ce în ce mai greu de susţinut având în vedere cât de puţine venituri bugetare strânge Fiscul.

La jumătatea acestui an datoria publică era de 430 mld. lei, adică 40,2% din PIB, faţă de 373 mld. lei la finalul lui 2019, adică 35% din PIB.

BNR, prin minuta ultimei şedinţe a consiliului de administraţie, spună că „o deteriorare peste aşteptări a poziţiei fiscale şi a perspectivei acesteia, sau o tensionare a mediului politic intern, ar fi de natură să mărească suplimentar prima de risc suveran pentru România cu consecinţe asupra volatilităţii cursului de schimb leu-euro, implicit asupra inflaţiei şi a încrederii în moneda naţională, iar în final, asupra costurilor de finanţare şi ritmului redresării economice, ulterior fazei de contracţie”.

Ce vrea să spună BNR într-un limbaj diplomatic este că dacă situaţia majorării pensiilor şi alocaţiilor nu se va tranşa politic – PNL spune că are bani numai de o majorare de 14%, faţă de 40%, cât este în lege, procent pe care PSD îl cere respectat, în caz contrar va cădea Guvernul, alocaţiile să crească cu numai 20%, faţă de 100% - iar tensiunile vor continua, mai ales că sunt alegeri iar rezultatul este neclar, România va plăti, per ansamblu, prin creşterea primei de risc, creşterea cursului şi a dobânzilor.

De asemenea, BNR spune că într-o perspectivă apropiată, Guvernul, indiferent de numele lui şi de ce partide îl susţin, va trebui să iniţieze o consolidare fiscală, adică reducerea deficitului bugetar astfel încât România să se încadreze în parametrii europeni.

Asta înseamnă că la anul trebuie să înceapă corecţiile bugetare, un proces extrem de dificil, având în vedere că nici un guvern nu vrea să taie cheltuielile, iar partidele politice aflate la guvernare vor susţine greu acest lucru.

BNR, prin minuta şedinţei Consiliului de Administraţie spune că aceste corecţii trebuie să aibă în vedere reducerile de cheltuieli şi nu tăieri de salarii sau majorări de taxe care ar afecta revenirea economică (ca în criza precedentă).

BNR spune că aceste corecţii ar putea fi mai puţin dureroase dacă Guvernul ar lua cât mai mulţi bani europeni din pachetul financiar de sprijin al UE prin care României i-au fost alocate 80 mld. euro. Dar problema este că autorităţile române nu au un istoric prea bun în atragerea şi folosirea banilor europeni.

Întrebarea este ce guvern va face aceste corecţii bugetare, pentru că scena politică, la cum arată ea, este „care pe care”, fără desprinderea unei majorităţi care să permită decizii de austeritate.

Dar indiferent de cum va arăta guvernul şi majoritatea parlamentară după alegeri, nota de plată trebuie achitată de cineva.