Ce ne spun datele PIB de pe S1/2020: se vede că economia îşi revine. BNR mai are spaţiu de manevră, dar Finanţele nu
Preşedintele CFA România, Adrian Codirlaşu, spune că datele macroeconomice din prima jumătate a anului puteau fi şi mai rele. Economia îşi revine, dar de acum este foarte importantă evoluţia situaţiei medicale.
Datele macroeconomice din prima jumătate a anului 2020 arată că economia îşi revine: consumul, principalul motor al creşterii economice din România ultimilor ani, a trecut pe plus, în vreme ce industria, care face aproape un sfert din PIB, dă semne de revigorare. Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, este de părere că evoluţia situaţiei medicale din România este vitală pentru revenirea economică din a doua jumătate a anului. În cazul unei înrăutăţiri, aceasta ar afecta finanţele statului şi ar întârzia relansarea consumului privat.
„Economia a început să-şi revină, dar este esenţial să oprim criza medicală, să respectăm măsurile de combatere a răspândirii virusului, astfel încât să se reia şi consumul fizic, nu doar în online. Accentuarea crizei medicale aduce după sine şi creşterea cheltuielilor publice“, a spus Adrian Codirlaşu, în cadrul emisiunii ZF Live.
Guvernul a venit săptămâna trecută cu a doua rectificare bugetară din acest an. Deficitul bugetar prognozat a crescut astfel de la 6,7% din PIB (3,6% prognozat la începutul anului) la 8,6% din PIB. Însă sunt mulţi alţi economişti care cred că acest deficit va fi depăşit. De pildă, economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, spune că estimările instituţiei vor fi corectate până la un deficit de 9,5% din PIB. În aceeaşi vreme, scăderea economică estimată de guvern de 3,8% în 2020 este pusă sub semnul întrebării de alte analize: BCR vede o cădere economică în acest an de 4,7%, Raiffeisen Bank de 5% şi ING Bank de 5,5%. Important este, însă, că începem să creştem şi revenirea la nivelul lui 2019 , spun economiştii, va fi de mai lungă durată decât se anticipa iniţial. „Este nevoie de 2-3 ani pentru o recuperare completă“, spune economistul Dragoş Cabat.
În aceeaşi vreme, economistul Ionuţ Dumitru spune şi el: „Deficitul fiscal va fi o mare piedică pentru recuperare, de aceea ajustarea lui în anii ce vin va fi cea mai mare provocare pentru orice guvern.“
Adrian Codirlaşu, la ZF Live: „Este esenţial să rămânem cu un deficit rezonabil, să nu mergem prea în sus, pentru că pot apărea probleme de finanţare sau de credibililtate. În noile condiţii, rezonabil ar însemna să nu depăşim 10% din PIB. În 2021 va trebui să luăm măsuri de reducere a deficitului.“
Banca centrală încă dispune de spaţiu de manevră pentru răspunsul la criză, spre deosebire de guvern, care a pornit cu finanţele deteriorate încă din 2019, a mai spus el.
„Banca naţională, spre deosebire de guvern, are încă spaţiu de manevră. Am văzut scăderea ratei de dobândă de politică monetară cu 25 de puncte de bază, pentru a da lichiditate şi a încuraja relansarea economică, având în vedere în aceeaşi vreme că inflaţia este 2,8% în iulie.“
Adrian Codirlaşu mai spune că atât populaţia, cât şi companiile au fost mai bine pregătite decât în criza precedentă, din 2008-2009. De asemenea, răspunsul public la criză a venit mai prompt, este părerea lui.
„Şocul din această criză fost mai mare decât cel al crizei din 2008, dar părerea mea este că atât poulaţia, cât şi sectorul privat au fost mai bine pregătite. Răspunsul public la această criză mi s-a părut foarte bun. Banca Naţională a ajutat prin acţiuni de reducere a dobânzii de politică monetară şi relaxare cantitativă, care a permis statului să se finanţeze ieftin şi a dat încredere în leu.“