Sorin Pâslaru, ZF: Ce-ar fi dacă zilnic s-ar raporta din judeţe nu numai numărul de noi infectări, ci şi producţia de lapte, numărul de kilometri de şosea modernizată sau de locuri de muncă nou create?

Autor: Sorin Pâslaru 25.08.2020

Din 9 martie până în prezent cel mai urmărit indicator din România este numărul de noi infectaţi, mai important decât cursul valutar sau ROBOR, din păcate.

Asta e situaţia şi va mai dura. Însă ce ne-a adus această încercare este relevanţa însemnătăţii faptului de a vedea lumea prin indicatori. Este de fapt ceea ce lipseşte societăţii româneşti pentru a fi pe drumul cel bun în toate domeniile de activitate. Când auzi dimineaţa la radio: „în judeţul Buzău au fost astăzi 27 de cazuri de noi infecţii, cu una mai mult decât ieri, s-a descoperit un nou focar la instituţia x sau y”, nu poţi să nu te întrebi: Ce-ar fi dacă ai auzi în fiecare zi sau o dată pe săptămână ce se întâmplă în fiecare judeţ cu producţia de lapte, cu numărul de kilometri de şosele modernizate, cu numărul de şcoli, cu numărul de salariaţi sau cu evoluţia salariului mediu net?

De ce judeţul Buzău să aibă un salariu mediu net de 2.470 lei în mai 2020, după cum arată datele Buletinului Lunar judeţean publicat de Institutul Naţional de Statistică al României şi doar 84.000 de salariaţi, în scădere cu 2.000 faţă de mai 2019, în timp ce Clujul are un salariu mediu net în aceeaşi lună de 3.800 lei, în creştere cu 10% faţă de mai 2019? Câştigă preşedintele judeţean din Cluj sau prefectul din Cluj cu 50% mai mult decât omologii lor din Buzău având în vedere că salariul mediu net din Cluj este cu 50% mai mare decât în Buzău? Care a fost producţia de ciment, de cărămizi, de tablă sau de cuie a judeţului Buzău în 2019 şi ce ar trebui făcut să se dubleze în următorii cinci ani? Ce vă lipseşte domnule preşedinte al consiliului judeţean, domnule primar să aduceţi investitori în judeţ şi să creaţi locuri de muncă şi astfel să crească salariile?

Această pandemie ar trebui să fie un semnal de trezire. Ce acţiuni trebuie făcute, aşa cum lumea îşi bate capul cu măsurile care trebuie luate pentru a reduce numărul de noi infectări, cu planuri şi cu zeci şi sute de milioane de euro  alocări, aşa ar trebui aceleaşi şantiere asumate pentru a atinge un anumit obiectiv, cu raportări zilnice sau săptămânale şi pentru producţia de lapte, numărul de nou-născuţi, producţia de cereale sau de struguri.

S-a văzut în aprilie şi mai cum statul german a organizat prin camerele de comerţ şi în relaţie bilaterală cu statul român aducerea de muncitori din România pentru a satisface nevoile fermelor şi a abatoarelor din Germania în plină stare de urgenţă. Ai business, ai taxe, ai stat. Nu poţi să te faci că nu vezi şi să nu îţi asumi ca obiectiv dezvoltarea economică măsurată în cifre seci de producţie, de modernizare a infrastructurii sau pur şi simplu de evoluţie a consumului, pentru că la sfârşitul zilei toate acestea se decontează. Nu ai de unde să ai bani pentru spitale şi şcoli despre care să vorbeşte în transmisii radio că sunt într-o stare deplorabilă dacă nu produci, dacă nu ai bănci, dacă nu ai comerţ sau servicii.

Situaţia actuală ne-a amintit cât de important este să ne uităm în vecinătatea noastră apropiată, ce se întâmplă în comunitatea din care facem parte.

O fi frumoasă finala Bayern Munchen - PSG, dar acolo sunt extratereştri. Ce-ar fi să ne uităm mai atent la Clinceni cu Viitorul?

Cum putem face ca ţară, societate şi economie să identificăm mai bine nevoile locale, regionale, naţionale şi resursele necesare pentru a le împlini?

Oprirea forţată a călătoriilor, a turismului internaţional este astăzi o cortină biologică, după cea ideologică de înainte de ‘90. Din păcate, numai când ai astfel de cortine eşti forţat să iei mult mai mult în considerare ce e în jurul tău şi să schimbi această realitate pentru că nu mai ai cum evada în lumi mai bine puse la punct.

Să auzim la radio dimineaţa câte cazuri noi au fost în judeţul Buzău sau în judeţul Cluj, sperând să fie din ce în ce mai puţine, dar să auzim şi despre cum s-au asfaltat 50-100-200 de kilometri de drumuri judeţene, despre faptul că fermele de oi au un şeptel cu 50% mai mare decât anul trecut sau că producţia şi exportul de mobilă s-au dublat faţă de anul trecut.