Autorităţile au publicat lista pe baza căreia se stabileşte după care dintre cele trei scenarii vor începe cursurile noului an şcolar. Circa 43 de localităţi sunt în scenariul roşu, 410 sunt în scenariul galben, iar 2.728 sunt în scenariul verde

Ministerul Sănătăţii a publicat, ieri, lista cu incidenţa cazurilor de COVID-19 pentru fiecare localitate din România, pe baza căreia se stabileşte după care dintre cele trei scenarii vor începe cursurile noului an şcolar. Astfel, circa 43 de localităţi sunt în scenariul roşu, 410 sunt în scenariul galben, iar 2.728 sunt în scenariul verde, conform datelor de la Ministerul Sănătaţii. Bucureştiul se încadrează în scenariul galben, cu o incidenţă de 1,12 cazuri la mia de locuitori în ultimele 14 zile. În sectoarele 1, 2 şi 6 ale Capitalei se pot relua cursurile în scenariul hibrid, adică elevii vor veni la şcoală prin rotaţie. 

„Fiecare unitate şcolară va decide şi îşi va adapta scenariul la indicaţia DSP-urilor, inspectoratelor şcolare judeţene şi comitetelor pentru situaţii de urgenţă. Susţinem necesitatea începerii activităţii în unităţile de învăţământ şi, atât Ministerul Sănătăţii, cât şi direcţiile de sănătate publică şi INSP sprijinim  demersurile pentru demararea noului an şcolar în condiţii de siguranţă epidemiologică“, a declarat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.

Criteriul epidemiologic în baza căruia unităţile de învăţământ stabilesc unul dintre cele trei scenarii este rata incidenţei cumulate, respectiv numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1000 de locuitori.

Astfel, în scenariul  verde, toţi elevii merg la şcoală fizic, scenariul galben prevede participarea zilnică a tuturor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a şi revenirea parţială (prin rotaţie de 1-2 săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, iar în scenariul roşu toţi elevii vor face cursuri online.

Premierul Ludovic Orban crede că elevii vor fi mai în siguranţă la şcoală decât au fost în vacanţă. 

„La şcoală, copiii sunt mai în siguranţă pentru că sunt sub supravegherea cadrelor didactice, poartă măşti, sunt cât de cât la un nivel de distanţare fizică, pe când copiii în vacanţă, mai ales copiii care au fost lăsaţi liberi pe terenurile de sport, în parcuri au avut o interacţiune mult mai mare decât interacţiunea care va fi la şcoală”, a spus Orban.

Premierul a mai spus că există posibilitatea ca unele şcoli să nu se deschidă în totalitate, chiar dacă riscul epidemiologic este scăzut.

Aurelian Constantin Văcariu, primarul comunei Arpaşu de Jos din judeţul Sibiu, comună ce apare în scenariul roşu pentru începerea şcolilor în lista publicată de Ministerul Sănătăţii, crede că poate gestiona cu bine situaţia în care cursurile noului an şcolar vor începe doar în mediul online pentru elevii din comuna sa. 

„Nu prea sunt cazuri de copii care să nu aibă dispozitive după care să intre online, însă dacă ar fi, la primărie avem circa 17 mini laptopuri la care am putea să apelăm, în cazul în care vor fi cazuri speciale de copii care nu au cu ce se conecta. Acele laptopuri le-am achiziţionat pentru altceva acum 1 an de zile. Deocamdată, niciun copil nu a spus că nu ar avea un smartphone sau o tabletă acasă. Profesorii au avut şi până acum, cam toţi sunt dotaţi cu laptopuri personale“, a declarat Aurelian Constantin Văcariu pentru Ziarul Financiar. 

Văcariu afirmă că inspectoratele şcolare de la nivel naţional au lăsat toată munca pe ultima clipă. 

”Este un pic de bâlbâială la nivel naţional. Inspectoratele şcolare s-au culcat pe o ureche pentru trei – patru luni de zile şi acum vor de toate, vor totul în ultima clipă”, spune el. 

Primarul comunei Arpaşu de Jos crede că începerea cursurilor în mediul online este dificilă atât pentru elevi, cât şi pentru profesori. 

”S-ar putea ca nici dascălii să nu fie pregătiţi să facă şcoala online, nu mai zicem despre copii. În starea de urgenţă, a funcţionat şcoala online, au intrat copiii. Ar fi corect ca la nivel de fiecare judeţ să fie cumva centralizată situaţia, să fie acelaşi software pentru toată lumea, să fie aceeaşi performanţă, să reziste la traficul de date de pe internet, altfel nu s-ar putea face nimic”, spune Văcariu.