Numărul de paturi de la terapie intensivă a rămas în jurul a 5.000 de paturi în ultimul deceniu, doar 427 de paturi fiind adăugate la nivel naţional în această perioadă

► Urmează ZF videoconferinţa Health & Pharma Summit, 16-17 septembrie 2020. În România sunt 5.100 de paturi la terapie intensivă. Managerul Spitalului Marius Nasta: Creşterea numărului de paturi poate fi făcută cu personal medical suficient şi dotări corespunzătoare.

► Managerii de spitale spun că lipsesc investiţiile, în contextul în care banii merg pe salarii şi costuri cu materialele, dar şi personalul medical.

Secţiile de anestezie şi terapie intensivă (ATI) din spitalele din Ro­mâ­nia cumulează doar 5.181 de paturi, potrivit da­­telor de la In­sti­tutul Naţional de Statistică, aferente anului 2019.

Astfel, la cele 523 de spi­tale în sistemul pu­blic şi cel privat, re­vine o medie de 10 paturi per unitate me­dicală, din cal­culele ZF.

Sunt însă spitale în care nu s-a pus ac­centul pe spitalizarea în secţiile de terapie in­ten­sivă, în special în cele din sec­torul privat, dar şi unităţi medicale specializate în acest domeniu, cum sunt marile spitale publice de urgenţă.

Iar pandemia de Covid-19 a pus presiune în special pe secţiile de terapie intensivă, acolo unde ajung pacienţii cu forma gravă a virusului. Ieri au fost înregistrate 465 de persoane în secţiile de ATI, infectate cu noul virus. Medicii atrag atenţia că pacienţii din ATI necesită îngrijiri de lungă durată, de peste două săptămâni.

„În Institutul Marius Nasta am avut o preocupare constantă legată de creşterea numărului de paturi în secţia ATI, ca un răspuns la o nevoie reala venită din partea cazuisticii pe care o întâlnim în Institut“, a spus pentru ZF Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta din Capitală.

Ea a precizat că în luna mai 2020 a deschis un compartiment nou pentru pacienţii cu Covid-19, cu şase paturi, dotat cu aparatura necesară pentru terapie intensivă.

„Cu siguranţă creşterea numărului de paturi poate fi făcută numai în condiţiile în care avem personal medical suficient pentru a oferi asistenţa medicală acestor pacienţi şi posibilitatea de a dota corespunzător aceste secţii care au în permanenţă nevoie de aparatură nouă şi întreţinută corespunzător“, a mai spus şefa spitalului Marius Nasta.

Marius Nasta are 26 de paturi pe secţia de ATI, grupate în trei compartimente, pentru diverse afecţiuni fiecare. Fiecare compar­timent are nevoie de circuite şi de medici diferiţi. În secţia de ATI pentru Covid, cele şase locuri sunt ocupate permanent.

„În ATI Covid nu avem locuri libere de două luni, fiecare loc care se eliberează este ocupat în câteva minute, poate ore“, a mai spus Beatrice Mahler.

Şi la Tulcea, în spitalul judeţean există 23 de paturi în secţia de ATI. Locuri există pe secţie pentru că spitalul nu este dedicate Covid şi nu primeşte exclusive pacienţi cu noul virus.

„Uniunea Europeană ne-a tot învăţat că trebuie să reducem numărul de paturi. În afară de o pandemie, numărul de paturi de ATI este suficient, cel puţin la nivelul judeţului Tulcea. Paturile trebuie să aiba un ventilator dedicat, monitor pentru funcţii vitale. Nu sunt investiţii costisitoare, dar cine face investiţiile acestea? Consilul judeţean sau Ministerul Sănătăţii.“

„Noi, bugetul pe care îl avem în general, îl utilizăm pentru salarii şi acoperirea costurilor“, a spus Tudor Năstăsescu, managerul Spitalului Judeţean Tulcea.

El a precizat că în spitalul din Tulcea sunt doar 13 ventilatoare, restul de 10 paturi ATI neavând această aparatură medicală.

Criza sanitară generată de răspândirea noului coronavirus a prins sistemul de sănătate din România slab dezvoltat, luptându-se în continuare cu infecţii intraspitaliceşti, lipsa resursei umane, a materialelor sau a medicamentelor.

Cei mai mari jucători din domeniul sănătăţii, la ZF Pharma Summit

Despre soluţiile pentru a creşte capacitatea de răspuns a sistemului în lupta cu noul virus vom discuta în cadrul ZF Pharma Summit, un eveniment care reuneşte timp de două zile cei mai mari jucători din domeniul sănătăţii, de la autorităţi, medici, reprezentanţi ai spitalelor private şi publice, la reprezentanţi ai companiilor farmaceutice şi ai pacienţilor.