ZF Live. Tudorel Andrei: România este Africa Europei: O putere agricolă cu un deficit extern de 10 mld. euro la bunuri agroalimentare în 8 ani. Ungaria, Polonia şi Bulgaria sunt pe excedent. Ponderea agriculturii în PIB este de doar 4%, în vreme ce 20% din forţa de muncă ocupată din România lucrează în acest sector

Autor: Răzvan Botea 09.09.2020

Tudorel Andrei, profesor universitar al Academiei de Studii Economice Bu­cureşti (ASE) şi preşedintele Institutului Naţional de Statistică, a spus în ca­drul emisiunii ZF Live că datele statistice privind evoluţia balanţei comerciale la bunuri agroalimentare a României arată  un deficit de 10 mld. euro acumulat în perioada 2000-2018. Prin contrast, ţările din regiune Bulgaria, Polonia şi Ungaria înregistrează excedente importante.

„22 mld. de euro reprezintă deficitul acumulat de România în perioada 1990-2018 pentru produsele agroalimentare. Este foarte mult şi vă dau câteva repere. Trebuie să ne uităm la ce au făcut ţările din regiune pe acest segment de piaţă. În perioada 2000-2018 România a acumulat o datorie de aproape 10  mld. de euro, dar Bulgaria, Polonia şi Ungaria au avut excedent în comerţul exterior cu produse agroalimentare”, a spus Tudorel Andrei. 

Bulgaria a înregistrat în perioada 2000-2018 un excedent de aproape 10 mld. euro, în timp ce noi am acumulat un deficit de aproape 10 mld. de euro. În Polonia şi Ungaria excedentele sunt cu mult mai mari.

„Am făcut un raport între ceea ce exportăm şi ceea ce importăm. În România în această perioadă (200-2018) la 1.000 de euro importuri am avut exporturi 760 de euro. Celelalate ţări au avut exporturi mai mari de 1.000 d euro. Polonia peste 1.300 de euro, Bulgaria la fel, iar Ungaria peste 1.600 de euro”, a mai spus Tudorel Andrei.

De asemenea, tendinţa remarcată de Tudorel Andrei pentru aceeaşi perioadă de timp este că România tinde să exporte 900 de euro la fiecare 1.000 de euro importaţi din bunuri agroalimentare, în vreme ce polonezii tind spre 1.500 de euro exportaţi la 1.000 de euro importaţi.

„Dacă urmărim tendinţa pe această perioadă vom vedea că România tinde către un raport egal cu 0,9, asta înseamnă că la 1.000 de euro importaţi exportăm 900 de euro, în timp ce Bulgaria, Polonia şi Ungaria tind către 1.500 de euro exportaţi la 1.000 de euro importaţi pe produse agroalimentare.”

Tudorel Andrei a mai spus că problema balanţei deficitare la bunuri agroalimentare a României nu este producşia locală, ci lipsa integrării lanţurilor de producţie în România.

„Dacă  ne uităm în structura exportului vom constata că 5 produse sunt cele care aduc aport pozitiv la balanţa de comerţ exterior şi sunt produse care au un grad foarte mic de prelucrare. Alte 

19 produse sunt cele care aduc deficit. Nu este vorba numai de creşterea producţiei agricole, ci de creşterea gradului de pelucrare. Trebuie să avem un lanţ valoric de producţie şi de desfacere.“

 

Ce a mai spus Tudorel Andrei

►Cele 5 (produse agroalimentare cu excedent – n. red.) sunt cerealele, care au 35% din volumul exportului, seminţele care sunt undeva la 18% din volumul exportului de produse agroalimentare, animale vii, care sunt şi ele au o pondere importantă în comerţul exterior. A patra categorie sunt împletiturile şi alte produse obţinute manual.

►Şi Polonia a fost în situaţia noastră în perioada 2000-2002, cu menţiunea că, începând din 2003, Polonia a avut o creştere continuă a excedentului din comerţul exterior cu produse agroalimentare.

►Să ne uităm la structura exploataţiilor agricole după dimensiune în perioada interbelică şi ultima structură pe care o aveam la nivelul anului 2016. Veţi constata următoarele tendinţe: în primul rând s-a menţinut fărâmiţată exploataţia terenului agricol în zona exploataţiilor de mici dimensiuni. În perioada interbelică 75% din exploataţii deţineau 28% din suprafaţa agricolă. În 2016 92% din exploataţii deţineau numai 2,7% din suprafaţa exploataţiilor sub 5 hectare.

►La exploataţiile de peste 100 ha, veţi vedea supriza:  0,4% din exploataţii deţin aproape 50% din suprafaţa agricolă utilizată în 2016.

►Avem importuri foarte mari pentru carnea prelucrată, pentru produsele de zahăr, pentru produsele alimentare, băuturi şi tutun. Înainte de aderare la UE, produsele de tutun aduceau un deficit foarte mare balanţei comerciale. După 2007 acest produs a adus excedent an de an. Este unul dintre cele 5 produse care aduc excedent la balanţa comercială cu produse agroalimentare. Trebuie văzut ce s-a întâmplat cu acest produs şi poate să fie o bună practică.

►Cred că putem într-o perioadă de 10 ani să trecem într-o paradigmă nouă, să nu mai avem deficit şi să trecem pe excedent.

►Animalele vii, acest produs, este singurul pe care am avut excedent din 1991. La cereale să ştiţi că am mai avut deficit până în 2007.

►Am început şi sper că în perioada următoare să continuăm această comparaţie cu ţările din regiune, inclusiv la relaţiile României cu fiecare ţară în parte. Suntem producători de porumb, dar e posibil să fim importatori de mălai. Sau, cum am mai zis, suntem exportatori de grâu, dar suntem importatori de produse de panificaţie.

►Problema este de competitivitate la nivel economic. Deficitul comercial creează şi alte dezechilibre. Chiar şi în zona agricolă este foarte greu să fii productiv dacă nu există un lanţ integrat de producţie.

►Avem în agricultură 20% din populaţe ocupată, iar ponderea în PIB a agriculurii este de 4%.