Datoria publică a României face un salt la 42,2% din PIB în iulie 2020. Primele 5 luni de criză au costat finanţele publice 52 mld. lei

Statul a adăugat 71 mld. lei la datoria publică de la începutul anului până în iulie 2020.

Datoria publică a României a crescut la 42,2% din PIB în iulie 2020 – 444,4 mld. lei -  şi se apropie de nivelul de avarie (45% din PIB) pentru o economie ca a României. De la începutul crizei, datoria publică a crescut cu 52 mld. lei şi de la începutul anului cu 71 mld. lei, de la 373,5 mld. lei la 444,4 mld. lei în iulie 2020, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe.

Aurelian Dochia, analist economic, este de părere că nivelul datoriei publice nu este nefinanţabil încă, întrucât toate ţările înregistrează creşteri ale datoriei publice, iar băncile centrale facilitează finanţarea statului prin reduceri ale dobânzii de politică monetară şi cumpărare de titluri de stat din piaţa secundară.

„Deocamdată nu cred că este vreun pericol să ajungem la un nivel al datoriei publice care să fie nefinanţabil. Nu datorită politicilor noastre economice, ci pentru că situaţia internaţională este de aşa natură – datoria publică a crescut peste tot în lume. Cele mai mari bănci centrale au luat măsuri ca această datorie să fie finanţabilă. Banca Naţională a României a sprijinit de asemenea capacitatea de împrumut”, comentează Aurelian Dochia pentru ZF.

Cu toate acestea, este posibil ca dobânzile la titluri de stat să crească, odată cu creşterea nivelului datoriei publice:

„Pentru România există un risc al creşterii costului împrumutului, care deocamdată a ajuns la un nivel mai mic, însă există un risc ca aceste costuri să crească. De fiecare dată când se tulbură apele, pieţele financiare reacţionează.”

Economiştii admit posibilitatea ca datoria publică a României să crească până la 50% din PIB, peste nivelul de avarie de 45% din Pib pentru o economie ca a României. Tratatul de la Maastricht permite statelor membre ale Uniunii Europene un nivel al datoriei publice de până la 60% din PIB, însă recomandarea economiştilor este capentru un stat ca România să se menţină sub 45% din PIB.

„Costul crizei va fi decalat pe mai mulţi ani, pentru că în anii următori nu se va putea ajunge la un buget echilibrat, aşa că datoria publică va continuă să crească şi s-ar putea să ajungă undeva la 50% din PIB. Ea creşte datorită deficitului permanent, dar un factor important este şi acela că ritmul de creştere al PIB va fi mai scăzut”, a mai spus Dochia. România avea, la sfârşitul primului trimestru al acestui an, una dintre cele mai mici datorii publice ca pondere în PIB din Uniunea Europeană – 37,4%, în condiţiile în care media UE era de aproape 80% din PIB.

În 2015 datoria publică a statului român însuma 269 mld. lei (37,8% din PIB), în vreme ce la finalul anului 2019 datoria publică de 373 mld. lei înseamnă 35,2% din PIB-ul de 1.053 mld. lei. Guvernul mizează pe un PIB de 1072,8 mld. lei pentru 2020.

Datoria publică a României la finalul lunii iulie din 2020 avea următoarea componenţă: 212,8 mld. lei datoria în lei, 188,5 mld. lei datoria în euro, 41,3 mld. lei datoria în dolari şi 1,7 mld. lei în alte valute.

Ministerul de Finanţe s-a finanţat de pe piaţa internă cu 4,6 mld. lei în iulie. De asemenea, începând cu jumătatea lunii iunie, a vândut titluri de stat pentru populaţie în lei şi în euro, subscrieri care au ajuns la 2 mld. lei. Pe piaţa externă statul a ieşit de trei ori în 2020 şi s-a împrumutat de fiecare dată cu aproximativ 3 mld. de euro (44 mld. lei în total).

Datoria garantată de stat a scăzut cu 2 mld. lei de la începutul anului

Datoria garantată de stat a scăzut cu 2 mld. de lei de la începutul anului, de la 75,4 mld. lei în decembrie 2019 la 73,4 mld. lei în iulie 2020, potrivit datelor Ministerului de Finanţe prelucrate de ZF.  Astfel, datoria publică totală, care cuprinde şi datoria garantată de stat, a ajuns în iulie 2019 la 517,8 mld. lei, adică 48,9% din PIB, faţă de 448,9 mld. lei (42,4% din PIB), cât era la finalul anului.

Cele mai importante garanţii de stat pe care le oferă guvernul sunt cele prin programul Prima casă, rebotezat „Noua Casă” de guvernul liberal. De asemenea, guvernul a venit cu mai multe măsuri de susţinere a economiei în contextul pandemiei de Covid-19 şi a acordat garanţii de stat prin programe precum IMM Invest, de sprijinire pentru investiţiile întreprinderilor mici şi mijlocii. Pentru un stat ca România, cu spaţiu fiscal redus, garanţiile de stat sunt cele mai la îndemână măsuri de sprijin, în condiţiile în care aceste garanţii nu se adaugă deficitului bugetar şi nici datoriei publice pe metodologie europeană (care a ajuns la 42,2% din PIB în iulie 2020.)