Florentina Ioniţă Radu, managerul Spitalului Militar: Suntem într-o fază de maturitate a evoluţiei pandemiei de COVID-19. Procedurile trebuie adaptate astfel încât să ajungem să convieţuim cu virusul în următoarea perioadă

Autor: Cristina Bellu 16.09.2020

Pandemia de COVID-19 a avut o fază de pionierat de care am trecut şi are o fază de maturitate către care ne îndreptăm. Trebuie să ne adaptăm, comunicarea este foarte importantă. Medicii trebuie să fie informaţi, procedurile trebuie modificate şi adaptate astfel încât să ajungem să convietuţim cu virusul în anii care vor urma, este mesajul pe care l-a transmis Florentina Ioniţă Radu, manage­rul spitalului Militar Carol Davila din Bucureşti, în cadrul videoconferinţei ZF Health&Pharma Summit'20.

Alte declaraţii:

S-a vorbit şi s-au făcut anumite asocieri cu gripa spaniolă, dar trebuie să avem în vedere că atunci germenul a fost identificat într-un timp îndelungat. Acum suntem beneficiarii erei tehnologice, care permite să ne adaptăm şi să fim cu un pas înaintea virusului.

Noi am funcţionat cu Spitalul Militar Carol Davila din Bucureşti ca unitate non COVID-19 şi cu Spitalulului Militar ROL 2 instalat în incinta Institutului Ana Aslan din Otopeni ca unitate COVID-19.

A fost dificilă operaţionalizarea spitalului, dar am avut toată susţinerea specialiştilor noştri. Am direcţionat personal medical în nuclee. Un nucleu a lucrat două săptămâni şi două de pauză.  

Pentru ca acest spital se află în aer liber a fost supus condiţiilor mai mult sau mai puţin prielnice din punct de vedere metrorologic. Pentru doctori a fost o perioadă extrem de dificilă să stea imbracati in combinezoane pe temperature foarte ridicate, însă camparea pacienţilor în aer liber a dus la vindecarea mult mai rapidă a acestora.

Cel mai complicat moment a fost acela de amenajare a zonei de terapie intensivă din zona ambulatorie de la Ana Aslan, unde am investit de la zero în 23 de paturi.

Rigoarea militară pe sistem la momentul critic – Suceava, Focşani- a fost o măsură utilă. Sprijinul de afară trebuie văzut în nota de ajutor.

Consumul de echipament de protecţie este imprevizibil. Problema este că multe dintre firme nu-şi mai pot onora acordurile-cadru, dar avem sprijin de la IGSU care ne-au ajutat de fiecare data.

O problemă este cu măsura combinezoanelor şi cu halatele chirurgicale. Este o bătaie pe resurse umane, pe resurse materiale.

Trebuie să găndim cum vom finanţa sistemul de sănătate de la 1 octombrie. Până atunci suntem finanţaţi pe cheltuieli efective.

Telemedicina şi consultările la distanţă trebuie să devină tot mai dese. Trebuie regândit sistemul de sănătate, să existe o standardizare a actului medical.

Investiţiile în Spitalului Militar au continuat. Ne-am dat seama că nu trebuie să rămânem în capcana în care urma să ne ocupăm doar de pacientul afectat de COVID-19. Astfel am instalat încă un angiograf, am finalizat dotarea şi modernizarea centrului medical de imagistică, am finalizat dotarea laboratorului de electrofizologie.

Noi investim în aparatură, dar problema noastră majoră rămâne infrastructura. Spitalele de stat vor avea de suferit dacă legislaţia în ceea ce priveşte investiţiile şi reparaţiile curente în spitale nu va fi una specifică.

Sunt foarte importante aspectele legate de telemedicină şi de digitalizarea medicinei. Noi am reuşit la Spitalul Militar ROL 2 să implementăm foaia de observaţie electronica, care sper să fie un model pilot şi să se extindă la nivelul întregului sistem de sănătate.

Pandemia ne-a obligat să regândim circuite, să regândim modul de a acces al pacientului, dar ne obligă să ne digitalizăm, să reducem birocraţia, să aplicăm telemedicină. În acelaşi timp este important să ştim să ne susţinem resursa umană, să o protejăm, să o recompensăm şi să avem un plan strategic de a crea noi specialişti.