ZF Health & Pharma Summit 2020. Pandemia de COVID-19 a obligat spitalele să regândească circuitele pentru pacienţi, să reducă birocraţia şi a deschis colaborarea dintre spital şi comunitate

► Investiţiile accelerate în zone critice, cum ar fi secţiile de terapie intensivă, aparaturi noi în spitale reprezintă partea pozitivă a pandemiei de COVID-19

► Comunicarea dintre medici şi pacienţi, colaborarea dintre spitale şi comunitate sunt principalele lecţii din pandemie.

La şapte luni de la debutul pan­d­emiei de COVID-19 în România, trebuie să intrăm în etapa de „ma­turitate“, în care sistemul sanitar să se adapteze noii realităţi şi să reducă din birocraţie. În plus, investiţiile nu trebuie oprite, iar colaborarea dintre medici, spitale şi comunitate este vitală.

Acestea au fost câteva dintre lecţiile învăţate în pandemie de reprezentanţii celor mai mari uni­tăţi medicale din sistemul de stat şi privat pre­zenţi la videoconferinţa ZF Health & Pharma 2020.

Evenimentul ZF, ajuns la a noua ediţie, a fost organizat în parteneriat cu Terapia Cluj, Guia Naghi Partners, Respiro by A & D Phar­ma, Roche, Antibiotice Iaşi, Pfizer, Me­dico­ver, Bon­doc & Asociaţii, Techtex, High-Tech Systems­ &­Software.

„Am plecat cu organizarea sistemului medical, cu o lună înainte de apariţia COVID-19 în România. Stocurile statului la momentul respectiv erau zero, dar am folosit iniţial cantităţi mici de medicamente, apoi s-au realizat achiziţii. Lucrurile au fost susţinute din mers. Am avut şi probleme, legate în general de funcţionarea spitalelor non COVID-19, pentru că a trebuit să luăm măsuri pentru limitarea răspândirii virusului“, a spus Horaţiu Moldovan, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii.

Principala problemă a sistemului medical identificată de reprezentantul Ministerului Sănătăţii este resursa umană, secţii medicale precum terapia intensivă, boli infecţioase funcţionând cu deficit de medici.

„Această situaţie este dificil de rezolvat, putem cumpăra aparatură într-o săptămână, dar ne trebuie un deceniu pentru a forma specialişti care să o folosească“, a mai spus Horaţiu Moldovan în cadrul evenimentului ZF.

Despre importanţa resursei umane a vorbit şi Florentina Ioniţă Radu, managerul Spitalului Militar Carol Davila din Bucureşti. Unitatea medicală s-a adaptat rapid la criza sanitară, iar medicii au creat circuite în spital pentru a limita răspândirea virusului.

„Pandemia ne-a obligat să regândim circuite, să regândim modul de acces al pacientului, dar ne obligă să ne digitalizăm, să reducem birocraţia, să aplicăm telemedicină. În acelaşi timp este important să ştim să ne susţinem resursa umană, să o protejăm, să o recompensăm şi să avem un plan strategic de a crea noi specialişti“, a spus Florentina Ioniţă Radu.

Un lucru pozitiv din criza sanitară prin care trecem este că investiţiile s-au făcut mult mai repede,  susţine Beatrice Mahler, managerul Spitalului Marius Nasta din Bucureşti.

„La Marius Nasta bugetul a fost supli­mentat semnificativ, dar direcţia de finanţare s-a dus în mare parte pe achiziţia de medica­men­te şi echipamente de protecţie. Pentru terapia intensivă a fost mărit numărul de paturi – paturile pentru pacienţi Covid au fost complet dotate. Este un pas bun din această pandemie pentru că a adus investiţii. Firmele şi ONG-urile şi-au făcut simţită prezenţa“, a spus Beatrice Mahler.

Despre implicarea comunităţii locale şi ajutorul primit de spitale în momentele critice, în care medicii nu aveau materiale de protecţie în lupta cu virusul a vorbit şi medicul Virgil Musta, şeful secţiei de boli infecţioase a Spitalului Victor Babeş din Timişoara.

„Colaborarea dintre medici şi comunitatea care s-a mobilizat să ne ajute a fost un element im­por­tant în reuşita noastră până în acest mo­ment. În decursul celor şapte luni de pandemie am avut multe lucruri de învăţat. Primul obiectiv pentru noi a fost să asigurăm protecţia cadrelor medicale. Am reorganizat funcţional şi structural spitalul în acest sens“, a spus Virgil Musta.

Şi spitalele private s-au adaptat noului context sanitar şi au creat circuite în spitale, deşi activitatea în clinici şi spitale a fost redusă în perioada stării de urgenţă. Ulterior, după 15 mai, pacienţii au reînceput să vină în spitale, iar nevoia de tratament se vede în numărul mai mare de prezentări în unităţile medicale private.

„Specialiştii români au dovedi că pot face faţă unui război pandemic. Am creat laboratoare peste noapte, au fost făcute circuitele în boli infecţioase, pentru ca medicii să lupte cu această maladie. Nu avem cifre care să ne îngrijoreze“, a spus Mihai Marcu, preşedintele MedLife, cel mai mare operator privat din piaţa de sănătate.

În prezent, MedLife are patru laboratoare medicale unde sunt prelucrate teste Covid, iar jucătorul privat realizează studii pentru a observa gradul de imunizare în cadrul populaţiei.

Grupul Monza din Bucureşti, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa privată de sănătate, a pus la dispoziţia statului Spitalul Metropolitan din Capitală pentru a deveni unitate de suport pentru pacienţii cu Covid. În acelaşi timp, compania continuă să investească.

„Este momentul de investit în sănătate, noi nu ne oprim. Piaţa medicală are nevoie de investiţii constante, trebuie să investească atât statul, dar şi operatorul privat. Factorul principal la care ne uităm ca operator este numărul de paturi din terapia intensivă care sunt ocupate. Dacă nu depăşim pragul de 500 de paturi lucrurile sunt sub control“, a spus Luca Militello, CEO al Monza România.

Tortuşi, Ioan Simion, fondatorul Spitalului Sanconfind din Câmpina, a oprit investiţiile noi în spital, având posibilitatea să crească folosind infrastructura din prezent.

„Fiecare spital poate să-şi adapteze incinta astfel încât să evite problemele de contaminare. Spitalul nostru are nişte circuite proiectate astfel încât să nu se întâmple acest lucru. în plus ne-am focalizat pe educarea personalului astfel încât să se obişnuiască cu noile reguli de interacţiune“, a mai spus Ioan Simion.

Horaţiu Moldovan,

secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii

► Resursa umană este problema cea mai mare a sistemului de sănătate. Intervalul de timp pentru a forma specialişti se întinde pe parcursul a cel puţin un deceniu. Tehnologia se poate cumpăra, dar specialiştii se formează în câţiva ani. Această situaţie este dificil de rezolvat, putem cumpăra aparatură într-o săptămână, dar ne trebuie un deceniu pentru a forma specialişti care să o folosească.

► Minsterul Sănătăţii trebuie să acţioneze limitat cu doctorii care sunt disponibili, au fost necesare detaşări, relocări, măsuri care costă, dar nu am avut alternativă. Din fericire am avut înţelegere din partea colegilor. România este dezvoltată inegal şi din punct de vedere medical. Spre exemplu,în  zona de vest, în Ardeal, lucrurile stau mai bine faţă de zona de sud unde există o dezvoltare mai precară.

► Intrarea României în Uniunea Europeană şi deschiderea pieţei au permis ca personalul medical să găsească de muncă cu uşurinţă peste graniţele ţării, astfel am asistat la plecarea a zeci de mii de medici. Această politică a fost una din­tre cele mai mari erori pe care le-a făcut România.

► Începerea şcolii este o problemă pentru că aduce la un loc un număr mare de oameni, schimbă echilibrul epidemiologic în populaţie, iar riscul de transmitere a virusului este crescut. Ne aşteptăm la creşterea numărului de cazuri după deschiderea şcolii, dar nu puteam renunţa la sistemul de învăţământ. Încercăm să implementăm măsuri de prudenţă, dar să lăsăm să funcţioneze sistemul de învăţământ.

► Am organizat terapii intensive pentru copii, la Marie Curie, la Grigore Alexandrescu, pentru a putea îngirji şi copii infectaţi cu COVID-19. Nu pot face precizări asupra numărului de copii ce vor fi infectaţi, dar ne aşteptăm la o creştere în această zonă.

► Global, sistemul medical a făcut faţă şi face faţă în continuare.

► Societatea de epidemiologie s-a dovedit a fi importantă pentru sistemul medical românesc. Cred că majoritatea populaţiei nu ştia că există această specializare, şi iată că după un accident important global ni s-a arătat importanţa acestei specializări.

► Sistemul medical a făcut faţă după opinia Minsiterului Sănătăţii, iar ogranizarea a permis să controlăm într-o măsură bună evoluţia fenomenului. Toţi pacienţii care au avut nevoie au fost internaţi în spitale, au avut mereu locuri în terapie intensivă, acolo nu s-a depăşit ca grad naţional de ocupare 80%, concluzia că măsurile pe care le-am luat au condus la rezultate bune.

► Problema vaccinului anti-COVID-19 este o problemă ştiinţifică. Acum nu dispunem de un vaccin utilizabil la nivel clinic. Beneficiul va fi important atunci când va apărea acest vaccin. Suntem conectaţi la UE şi Comisia Europeană are în lucru un proiect legat de elaborarea unui vaccin anti-Covid. Nu sunt informaţii certe când va fi disponibil, probabil în următoarele luni. Acesta se administrează unui număr foarte mare de oameni, ca atare, dacă există probleme legate de efectele lui secundare pot apărea mari complicaţii la nivel naţional. Ele trebuie testate pentru a avea o siguranţă maximă şi  a nu provoca alte probleme.

► Am plecat cu organizarea sistemului medical, cu o lună înainte de apariţia COVID-19 în România. Stocurile statului la momentul respectiv erau zero, dar am folosit iniţial cantităţi mici de medicamente, apoi s-au realizat achiziţii. Lucrurile au fost susţinute din mers. Am avut şi probleme, legate în general de funcţionarea spitalelor non COVID-19, pentru că a trebuit să luăm măsuri pentru limitarea răspândirii virusului. Astfel, numărul de paturi s-a redus pentru a menţine funcţionale spitalele.

Florentina Ioniţă Radu,

managerul Spitalului Militar Carol Davila din Bucureşti

► Pandemia de COVID-19 a avut o fază de pionierat de care am trecut şi are o fază de maturitate către care ne îndreptăm. Trebuie să ne adaptăm, iar comunicarea este foarte importantă. Medicii trebuie să fie informaţi, procedurile trebuie modificate şi adaptate astfel încât să ajungem să convieţuim cu virusul în anii care vor urma.

► Am funcţionat cu Spitalul Militar Carol Davila din Bucureşti ca unitate non COVID-19 şi cu Spitalul Militar ROL 2, instalat în incinta Institutului Ana Aslan din Otopeni, ca unitate COVID-19. Cel mai complicat moment a fost amenajarea sectorului de terapie intensivă de la Ana Aslan, unde a trebuit să investim de la zero în 23 de paturi.

► Consumul de echipament de protecţie este imprevizibil, iar multe dintre firme au ajuns să nu-şi mai poată onora acordurile-cadru. Avem un sprijin însă în IGSU ( Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă-n.red) care a răspuns de fiecare dată solicitărilor noastre.

► Investiţiile în Spitalului Militar au continuat. Ne-am dat seama că nu trebuie să rămânem în capcana în care urma să ne ocupăm doar de pacientul afectat de COVID-19 pentru că noi ne ocupăm şi de pacienţi care nu fac parte din această categorie. Astfel am instalat încă un angiograf, am finalizat dotarea şi modernizarea centrului medical de imagistică, am finalizat dotarea laboratorului de electrofiziologie.

► Investim în aparatură, dar spitalele de stat vor avea de suferit dacă legislaţia în ceea ce priveşte investiţiile şi reparaţiile curente în aceste unităţi nu va fi una specifică.

► Sunt foarte importante aspectele legate de telemedicină şi de digitalizarea medicinei. Am reuşit la Spitalul Militar ROL 2 să implementăm foaia de observaţie electronică, care sper să fie un model pilot şi să se extindă la nivelul întregului sistem de sănătate.

► Pandemia ne-a obligat să regândim circuite, să regândim modul de acces al pacientului, dar ne obligă să ne digitalizăm, să reducem birocraţia, să aplicăm telemedicină. În acelaşi timp este important să ne susţinem resursa umană, să o protejăm, să o recompensăm şi să avem un plan strategic în a crea noi specialişti.

Beatrice Mahler,

managerul Spitalului Marius Nasta, Bucureşti

► Este momentul în care trebuie să regândim ce facem cu pacientul Covid. El trebuie să intre în circuitul de activitate normală, să poată alege medicul, să continue tratamentul acasă, dar acest lucru trebuie făcut dacă acest serviciu este plătit corespunzător. Este nevoie de suport şi de dezvoltare a sistemului de telemedicină, iar direcţia de dezvoltare trebuie să fie centrată pe asistenţa pacientului în ambulatoriu.

► Mă îngrijorează asistenţa pacientului pneumologic cu boală cronică şi pentru pacienţi cu tuberculoză trebuie regândit. Va trebui regândită alocarea acestor paturi pentru că, în prezent, o parte dintre aceste paturi asistă pacientul Covid. Numărul pacienţilor cu tuberculoză a scăzut foarte mult, dar asta înseamnă că le este frică să vină la spital, iar cei care ajung au forme severe.

► Este important ca partea legislativă să fie mai flexibilă. Angajarea unui medic să nu trebuie să dureze trei luni, angajarea unei asistente trebuie să fie făcută într-un sistem flexibil, transparent, iar perioada să fie suficient de lungă pentru ca persoana să se poată adapta.

► La Marius Nasta bugetul a fost suplimentat semnificativ, dar direcţia de finanţare s-a dus în mare parte pe achiziţia de medicamente şi echipamente de protecţie. Pentru terapia intensivă a fost mărit numărul de paturi – paturile pentru pacienţi Covid au fost complet dotate. Pentru prima dată, fiecare pat beneficiază de ventilator şi tot ce trebuie. Este un pas bun din această pandemie pentru că a adus investiţii. Firmele şi ONG-urile şi-au făcut simţită prezenţa.

► La echipamente sanitare s-au triplat costurile, însă acestea sunt o prioritate pentru orice spital. Dacă nu ai personal protejat nu poţi vorbi de un act medical care se desfăşoară în siguranţă pentru pacient.

► Important este să transmitem că circuitele pentru pacientul Covid şi non Covid sunt extrem de bine delimitate. Delimitarea creează circutie de siguranţă atât pentru pacient cât şi pentru personal.

► A trebuit să reorganizăm întreaga activitate, să asigurăm personalul medical că are toate echipamentele necesare pentru a fi în siguranţă. Momentele dificile au mai fost legate de modul în care s-a schimbat tipologia pacientului internat.

Virgil Musta,

şeful secţiei de boli infecţioase de la Spitalul Victor Babeş din Timişoara

► Colaborarea dintre medici şi comunitatea care s-a mobilizat să ne ajute a reprezentat un element important în reuşita noastră până în acest moment.

► În decursul celor şapte luni de pandemie am avut multe lucruri de învăţat. Primul obiectiv pentru noi a fost să asigurăm protecţia cadrelor medicale. Am reorganizat funcţional şi structural spitalul în acest sens. Am ales un nivel de biosecuritate, am realizat trei zone distanţate, am organizat activitatea în echipe mici.

► Avem o asociaţie care sprijină activitatea spitalului şi care, printr-un apel la nivelul comunităţii, a obţinut multe dintre materialele de care am avut nevoie în prima fază. Am organizat îmbunătăţirea saloanelor de pacienţi. Am folosit lucruri de unică folosinţă pentru fiecare dintre acesţia şi le-am pus la dispoziţie tot ce înseamnă materiale de igienă.

► Cu ajutorul primăriei, printr-un parteneriat public-privat, ne-am dotat cu tot ceea ce este nevoie ca să putem trata la o înaltă performanţă. Toate aceste lucruri au dat rezultate şi au dat încredere medicilor şi pacienţilor.

► Într-un timp record am obţinut o platformă -Pandemic Controler, pentru evaluarea pacienţilor cu COVID-19 şi tratamentul necesar. Sistemul oferă informaţii legate de stadiul bolii unui pacient, factori de risc, dar şi schema de tratament. Astfel am început să împărţim pacienţii pe mai multe categorii, şi ne-a permis să tratăm particularitatea bolii fiecărui pacient în parte.

► La nivelul de organizare al spitelelor din ţară trebuie să începem să gândim construcţia saloanelor astfel încât să fie pregătite pentru astfel de situaţii de natură infecto-contagioase. Astăzi, saloanele noastre sunt foarte deschise. Evoluţia pacientului este mult mai bună atunci când nu sunt amestecate formele clinice.

► În momentul actual Timişul se află pe un platou din punctul de vedere al evoluţiei pandemiei. În ultima săptămănă s-a înregistrat un număr mai mic, dar odată cu începerea şcolilor acest lucru se va modifica. Următoarele 2-3 săptămâni vor fi mai dificile, de aceea se impun în continuare distanţarea socială, purtarea măştii şi igiena tegumentului.

Mihai Marcu,

preşedinte şi CEO MedLife

► A trebuit să gestionăm situaţii în care 4.500 de cadre medicale şi de suport s-au intersectat cu 20.000 de pacienţi fără să se infecteze. În momentul în care ne-am dat seama că avem această intersecţie am avut suport de la operatorii medicali care ne-au ajutat. Am deschis un laborator de testare, am făcut studii. Prevenţia este cea mai importantă în aceste momente.

► Cred că cea mai mare mândrie este faptul că specialiştii români au dovedi că pot face faţă unui război pandemic. Am creat laboratoare peste noapte, au fost făcute circuitele în boli infecţioase, pentru ca medicii să lupte cu această maladie. Nu avem cifre care să ne îngrijoreze.

► Am introdus obligativitatea pacienţilor de a declara dacă vin din zone de risc. Ne-am mişcat repede în trierea pacienţilor. Ne-am dat seama că fără laborator nu facem nimic. Era cel mai important ca intersecţia dintre pacienţi şi cadre medicale să fie sigură. Am reuşit să cumpărăm o cantintate mare de echipamente de protecţie. Am avut măşti înainte ca oamenii să înceapă să se îngrijoreze.

► Am avut activitatea mult redusă în perioada în care au fost restricţii de circulaţie – 15 martie - finalul lunii aprilie. Avem 12 spitale care au funcţionat, avem  4 maternităţi, avem mulţi bolnavi cronic. Circa 7-8% din cifra de afaceri este generată din reţeaua de farmacii, care în această perioadă au mers foarte bine.

► Am sesizat o scădere a titlului de imunitate, a anticorpilor, probabil 3-4% din populaţia României este imunizată. Pe de altă parte, am auzit ştiri alarmiste, cum că există reinfectări. Până în prezent, doar câteva cazuri sunt confirmate ca fiind reinfectări, la peste 20 de milioane de oameni, ceea ce reprezintă o cantitate neglijabilă.

► În ianuarie am achiziţionat multe dintre clinicile pe care le avem, pentru a nu mai plăti chirii. Dezvoltarea noastră va continua. Nu ne-am grăbit să finalizăm investiţii în această perioadă, dar creşterea mai echilibrată va continua. Suntem determinaţi să rămânem compania cu cele mai mari cifre din România.

► În aprilie, m-au sunat trei dintre cei mai mari bancheri din România şi au spus: „Nu vă uitaţi la costuri. Chiar dacă vă scad veniturile. Realizăm că dacă spitalele nu funcţionează, nu va funcţiona nimic. Nu vă uitaţi la bani, porniţi investiţiile, aveţi linii de credit, suntem determinaţi să finanţăm clinicile şi spitalele care pot ajuta oamenii în acest moment.“

Ioan Simion,

fondatorul Spitalului Sanconfind din Câmpina

► Momentan nu avem planificate noi investiţii în spital. Suntem în faza de creştere pe infrastructura existentă. Vrem să mai angajăm personal şi să ne extindem pe noi specialităţi.

► Activitatea spitalului a fost afectată în perioada de restricţii împuse de stat în contextul pandemiei de COVID-19, în întervalul martie- aprilie. Fluxul de pacienti a scăzut, dar apoi, începând cu luna mai, lucrurile au reintrat uşor, uşor în normal.

► Fiecare spital poate să-şi adapteze incinta astfel încât să evite problemele de contaminare. Spitalul nostru are nişte circuite proiectate astfel încât să nu se întâmple acest lucru. În plus ne-am focalizat pe educarea personalului astfel încât să se obişnuiască cu noile reguli de interacţiune.

Nu ne-au lipsit materiale de protecţie. Avem şi o farmacie proprie care ne-a asigurat în mare parte furnizarea materialelor. În plus am fost extrem de atenţi la curăţenie pentru a evita în totalitate infecţiile intraspitaliceşti.

► În luna aprilie, veniturile au scăzut sub 50%, dar începând cu luna mai, acestea au început să creas­că din nou. Acum pot spune că veniturile au de­păşit încasările obşinute în perioada similară a anului trecut.

► În 2015, am deschis prima parte a spitalului, secţia de recuperare care se întinde pe 1.000 mp. În zonă există un izvor de apă sărată cu o concentraţie de 310 grame sare la litru.

În 2016, am inaugurat zona de imagistică şi laboratoarele dotate cu cele mai performante aparate. În 2017, am început consultaţiile în ambulatoriu.

► Suprafaţa spitalului este de 11.000 de metri pătraţi şi unitatea medicală are 90 de paturi, dintre care 75 sunt pentru spitalizare continuă şi 15 pentru spitalizare de zi. În urmă cu trei ani, am deschis şi o maternitate, la care ajung paciente din toată zona de sud a ţării.

Ioan Simion este cunoscut pentru afacerile din domeniul petrolier, deţinând compania Confind, unul dintre cei mai importanţi furnizori de echipamente şi servicii în domeniul petrolului şi al gazelor.

Luca Militello,

directorul general al Spitalului Monza din Bucureşti

► Este momentul de investit în sănătate, noi nu ne oprim. Piaţa medicală are nevoie de investiţii constante, trebuie să investească atât statul, dar şi operatorul privat. Sunt de acord cu faptul că nu există un sistem de sănătate public şi unul privat. Operatorii publici şi cei privaţi pot lucra împreună.

► Spitalul de oncologie va avea 100 de paturi şi va fi operat de noi. Investim circa 10 mil. euro în aparatură medicală şi resurse. Am început altă colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi ISU. Am preluat spitalul modular din Chitila, care este pus la dispoziţie de doi operatori din reţeaua privată de retail. Aceştia au pus la dispoziţie spitalul pentru pacienţi cu COVID-19, iar acum am preluat noi acest spital. Este deschis de o săptămână, săptămâna trecută am primit primii pacienţi.

► Am avut 200 de pacienţi internaţi, 50 cu forme grave. Am folosit paturi de terapie intensivă. Aici a fost dovada că operatorii publici şi privaţi pot lucra împreună. Pacientul era redirecţionat în funcţie de locuri libere, a fost o colaborare bună. Numărul de pacienţi zilnic este constant în prezent. Să vedem ce se va întâmpla, acum că au început şcolile.

► Experienţa din Italia ne spune anumite lucruri. Nu am trecut încă de pragul tragic, dar trebuie să avem grijă. Dacă se respectă anumite reguli, lucrurile pot fi ţinute sub control.

► Factorul principal la care ne uităm ca operator este numărul de paturi din terapia intensivă care sunt ocupate. Dacă nu depăşim pragul de 500 de paturi lucrurile sunt sub control.

► Grupul Monza nu a oprit deloc activitatea, am avut şi noroc că structurile noastre nu au fost greu de adaptat momentului. Activitatea nu a scăzut în primul semestru, am înregistrat un plus de 8% faţă de primul semestru al anului trecut. Activitatea a scăzut puţin în aprilie, dar s-a îmbunătăţit în luna mai.