Afaceri de la zero. Ştefan Deiu, cu experienţă în vânzări, cultivă căpşuni pe 10.000 mp în localitatea Fierbinţii de Jos şi aşteaptă venituri de peste 200.000 de lei

Autor: Florentina Niţu 21.09.2020

„Din 2019, de când am avut prima recoltă, până acum, din ce am produs, România a importat cu 15 tone de căpşuni mai puţin. Nu e mult, dar dacă fiecare ar contribui cu câteva tone în reechilibrarea balanţei comerciale, am fi mult peste alte ţări.“

Ştefan Deiu, cu experienţă în domeniul vânzărilor, a investit în urmă cu doi ani 80.000 de lei într-o cultură de căpşuni pe o suprafaţă de 1.000 mp în spaţiu protejat, în Fierbinţii de Jos, pe care a crescut-o de zece ori până în prezent. A pornit de la zero într-un domeniu total necunoscut, însă speră să devină un producător important în câţiva ani.

„Lucrând de o viaţă în vânzări, am început să simt că la un moment dat o să vină timpul în care nu o să mai fac faţă targeturilor, nu o să mai pot performa. Atunci m-am gândit ce o să pot produce pe pământ. Planul a început cu producţia de fructe de pădure, chiar dacă Fierbinţii de Jos este o zonă legumicolă. Punând pe o tavă toate fructele, mi-am dat seamă că copiii vor alege întotdeauna căpşuni şi aşa am ales să cultiv căpşuni“, spune Ştefan Deiu, cofon­datorul Las’ Căpşuni. El a pornit businessul împreună cu soţia sa, iar acum este implicată toată familia. Prima dată, a importat material săditor din Spania, însă acum spune că există şi în România o pepinieră certificată pentru material săditor. Soiurile de căpşuni pe care le cultivă acesta sunt Malga,  Albion şi Amandine, care au rodesc pe o perioadă mare de timp.

Producţia începe în aprilie pentru cultura din solarii, iar în mai pentru cea din câmp, şi se întinde pe o perioadă de până în două luni şi mai produc încă o dată toamna. „Desfacerea o avem în Mega Image. Înainte de a cheltui primul leu în direcţia asta m-am gândit unde voi vinde produsele, la poartă, pe marginea drumului, la piaţă, nu era o soluţie şi ştiind de programul Gusturi româneşti al Mega Image am mers către ei.“

De la debutul din august 2018, compania s-a extins în fiecare an. Astfel, în primăvara anului 2019 am extins la 5.000 mp, din care 1.200 mp spaţiu protejat, iar în acest an a ajuns la 10.000 mp, din care 3.000 în spaţiu protejat. Planurile antreprenorului nu mai prevăd creşterea suprafeţei în viitorul apropiat, ci protejarea întregii suprafeţe plantate.

„Prima provocare am avut-o în februarie 2019, când o furtună puternică a distrus parţial solarul pe care l-am construit în august. În mai, o furtună a distrus de tot so­larul, iar eu m-a dus la bancă, am făcut credit, am extins. Investiţia iniţială am făcut-o cu fonduri proprii, dar pentru extindere am mers la Banca Transilvania, deoarece cre­dem foarte mult în ceea ce facem“, mai spune Ştefan Deiu. El adaugă că investiţia totală până în prezent a trecut de 40.000 de euro.

Încă din luna martie, când a izbucnit pandemia de COVID-19 în România, antreprenorul spune că nu a avut un impact mare asupra activităţii companiei, pentru că cererea  a fost constantă, atât pentru caserolele de 250 g, cât şi pentru cele de 500 g, însă „preţul nu a mai fost acelaşi“.

„În prima parte a sezonului, în primăvară, de pe cei 5.000 mp am produs 9,5 tone de căpşuni. Anul acesta sperăm să producem 15 de tone şi să ajungem la 200.000-250.000 de lei ca cifră de afaceri. În 2021 avem un pariu cu noi, să ajungem la 20 de tone la hectar. Am aşteptări mari de la mine. Peste câţiva ani mă văd mult mai bun în ceea ce fac şi cu o fermă nivel tehnic ridicat“, mai spune antreprenorul.

Horticultura din România, crede el ar trebui să câştige mai mult teren în faţa culturii mari, culturii vegetale, de cereale. „Ar fi frumos să avem un solar de zmeură, de mure sau de căpşuni, ca toate produsele pe care noi le importăm să le facem la noi în ţară ca avem solul fertil. Noi punem porumb pe marginea drumului şi dacă nu ne dă Dumnezeu ploaie, nu putem să-l irigăm.“

El afirmă că fructele de pădure sau cele exotice îi pot aduce României o valoare mai mare decât cerealeale, pentru că banii investiţi în utilaje şi maşini străine, în rate, ar putea merge la producătorii de solarii din România, în material săditor din România.

„Din 2019, de când am avut prima recoltă, până acum, din ce am produs, România a importat cu 15 tone de căpşuni mai puţin. Nu e mult, dar dacă fiecare ar contribui câteva tone, cu 10.000 de euro în reechilibrarea balanţei comerciale, am fi mult peste alte ţări“, a conchis Ştefan Deiu.

 

ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.