Investiţi în România! Gabriel Roceanu, director general, Crama Oprişor: Avem o investiţie de 650.000 de euro din fonduri europene pentru extinderea capacităţii de procesare şi stocare

Autor: Alex Ciutacu 22.09.2020

Circa 40% din vinul produs de Crama Oprişor pleacă la export şi ajunge în ţări precum Germania, Franţa, Lituania, Cehia şi China.

Crama Oprişor va finaliza în 2021 o investiţie de circa 650.000 de euro din fonduri europene prin care vizează extin­derea capacităţii de procesare şi stocare a cramei, a declarat Gabriel Ro­ceanu, director general, Crama Oprişor, în ca­drul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„Noi investim în fiecare an. Cu ajutorul fondurilor europene, avem în derulare un proiect de circa 650.000 de euro pe care l-am construit ca documentaţie cu foarte mult entuziasm până la începutul lunii martie, dar blocajul economic ne-a oprit din avântul nostru. Am achiziţionat doar ce trebuie pentru campania aceasta, adică nişte vase de fermentaţie din oţel inox foarte performante şi instalaţie de frig, urmând ca acest proiect să se finalizeze anul viitor cu extinderea capacităţii de procesare şi depozitare. (...) Încă nu avem o vinotecă şi ne dorim să avem şi această facilitate”, a explicat Gabriel Roceanu, cel care conduce Crama Oprişor, controlată de nemţii din spatele Carl Reh Winery.

După afaceri de peste 23,6 mil. lei în 2019, Crama Oprişor ar putea încheia anul cu o scădere cuprinsă între 10% şi 25% faţă de anul trecut, în contextul în care criza sanitară a afectat vânzările.

„Estimăm o scădere de 10% pe cifra de afaceri, dacă nu şi mai mult. Facem eforturi şi sunt convins că nu vom scădea mai mult de 25%. Acum nu facem decât să abordăm zi cu zi strategia stabilită. Ne dorim să fim flexibili, astfel încât să putem ajunge pe mesele clienţilor acolo unde se poate“, a spus directorul general.

Segmentul HoReCa şi întreaga industrie a ospitalităţii reprezenta aproxi­mativ jumătate din businessul Cramei Oprişor, iar regulile impuse asupra sectorului în ultimele luni au dus la o scădere puternică.

„Din estimările noastre relative reiese că HoReCa încă are o scădere de circa 70% faţă de potenţial. Nu vorbesc doar de restaurantele fizice, cu mese şi scaune afară, ci de situaţia din întreaga ţară. (...) Industria ospitalităţii nu se referă doar la terase, ci şi la această zonă a evenimen­telor organizate, atât în familie, cât şi în mediul corporate, conferinţe, simpo­zioane şi alte tipuri de evenimente“, a adăugat el.

Dincolo de scăderea din HoReCa, clienţii s-au îndreptat în primele luni ale pandemiei către rafturile retailerilor, unde au ales fie mai multe vinuri mai ieftine, fie produse dintr-o categorie de preţ superioară.

„Vinurile abordabile ca preţ, din zona entry, au fost cumpărate mai intens, mai ales că vorbim de zona de supermarket, retail. Însă, chiar dacă a fost criză, trecem printr-o etapă de dezvoltare favorabilă nouă. Nivelul de educaţie a crescut în tot ceea ce priveşte partea de evaluare şi autoeducare şi atenţia sporită faţă de calitate. (...) În concluzie, vinurile cu preţuri mai ieftine au crescut ca volum în vânzare, dar suntem mulţumiţi şi pentru vinturile din categoriile mai scumpe“, a explicat Gabriel Roceanu.

Crama Oprişor are în proprietate şi cultivă peste 250 hectare de viţă-de-vie în arealul viticol oltenesc al Oprişorului şi Văii Drincei. Astfel, producţia de struguri pentru anul 2020 se va apropia de 2.000 de tone.

Circa 40% din vinul produs de Crama Oprişor pleacă la export în peste zece ţări şi ajunge atât în ţări din Europa, cât şi în Asia.

„Cred că ajungem în mai mult de zece ţări, însă avem şi exporturi mici în cantităţi mici în anumite ţări. Exportăm în Asia, mai exact în China, iar în Europa avem Germania, Franţa, Lituania, Cehia, zona ţărilor Scandinave“, a spus invitatul.

Compania Carl Reh Winery, care operează Crama Oprişor, are aproximativ 110 angajaţi în prezent, care lucreză în producţie, administrare şi vânzări.

 

Care sunt principalele probleme identificate de Crama Oprişor în România:

►dacă ne raportăm la momentul actual, lipsa de comenzi/piaţă de desfacere este un indicator critic pentru că nu există acest canal în zona de ospitalitate, este aproape blocat.

►infrastructura rutieră şi de transport. Exemplul meu personal: La Oprişor în Mehedinţi, ne-am ales zona pentru că este extraordinară din punct de vedere al condiţiilor de sol şi climatice pentru struguri şi pentru calitatea mustului, însă infrastructura până acolo este foarte slab dezvoltată. Acum se lucrează la drumuri, nu avem căi ferate în apropiere, avem costuri mari pe zona de întreţinere.