Lipsa personalului calificat pune presiune pe industria transportului feroviar de marfă

Autor: Ramona Cornea 21.09.2020

”Principala problemă pentru industria transportului de marfă pe calea ferată rămâne lipsa forţei de muncă specializată, precum şi faptul că mulţi dintre angajaţii existenţi se află deja în pragul vârstei de pensionare.”

Companiile active în sectorul transportului feroviar de marfă se confruntă cu o îmbătrânire a forţei de muncă, fenomen care va cauza provocări în a atrage personal specializat nou în următorii ani, când mare parte din angajaţii care lucrează acum în sector se vor pensiona. Îmbătrânirea forţei de muncă şi nivelul redus de înlocuire a personalului pot afecta puternic dinamismul sectorului feroviar, unul care depinde şi de calificarea şi motivarea angajaţilor.

”Principala problemă pentru industria transportului de marfă pe calea ferată rămâne lipsa forţei de muncă specializată, precum şi faptul că mulţi dintre angajaţii existenţi se află deja în pragul vârstei de pensionare. Interesul tot mai scăzut al tinerilor pentru şcolile profesionale sau finalizarea lor fără a dezvolta pasiunea pentru meseriile feroviare, precum şi lipsa de atracţie a noilor generaţii faţă de industria grea fac ca succesiunea pentru posturile cheie să devină principala provocare pentru oamenii de HR din acest domeniu”, spun reprezentanţii Grampet, grup din care face parte Grup Feroviar Român (GFR), al doilea cel mai mare angajator din sectorul transportului feroviar de marfă.

Lipsa personalului calificat a pus o presiune importantă şi pe costurile legate de forţa de muncă în ultimii ani, în contextul în care concurenţa pentru specialişti s-a intensificat substanţial.

”Chiar dacă această criză medicală şi economică a reconfigurat piaţa muncii, pentru noi provocările rămân în mare parte aceleaşi”, adaugă reprezentanţii Grampet.

În plus, promulgarea Legii nr. 195 din 7 septembrie 2020 privind statutul personalului feroviar va face ca activitatea privind resursele umane din industria transportului feroviar să fie şi mai dificilă, cred ei.  

”Legea prevede atât în sarcina operatorilor de stat cât şi a celor privaţi o serie de obligaţii care fie au un impact bugetar semnificativ, fie nu pot fi îndeplinite (ex. acordarea de locuinţe sociale, de protocol, creşteri salariale şi acordarea unor beneficii atât pentru angajaţI, cât şi pentru membrii familiilor lor, pensionarea anticipată a personalului feroviar etc.). Toate aceste prevederi pot duce la grave disfuncţionalităţi şi chiar la blocaje la nivelul pieţei şi al mediului economic din domeniul feroviar întrucât cad în sarcina angajatorului în totalitate, fără a aduce din partea statului în schimb nicio facilitate financiară sau fiscală - cum sunt în alte industrii, de ex. IT; sau aşa cum procedează unele state care acordă subvenţii aplicabile atât sectorului de stat, cât şi celui privat - care să îi sprijine pe operatori să se dezvolte sau să atragă şi să păstreze talente şi mână de lucru calificată în acest domeniu”, spun reprezentanţii Grampet.

Numărul angajaţilor din sectorul de transport feroviar de marfă a înregistrat o creştere continuă în perioada 2016-2018, astfel că în anul 2018 comparativ cu anul 2016 creşterea a fost de 2,8%. Astfel, în 2016 numărul mediu de salariaţi din acest sector a fost de 11.817, în 2017 a crescut la 12.021, iar în 2018 a ajuns la 12.152, conform datelor de la Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar, parte a Consiliului Concurenţei.

Sectorul de feroviar de marfă se confruntă cu o criză în recrutarea de mecanici de locomotivă, o criză despre care Grampet spune că afectează în mod vizibil întreaga industrie europeană.

”În România, această provocare este amplificată de dispariţia şcolilor profesionale, ceea ce a adâncit substanţial deficitul forţei de muncă pe toate palierele de meserii calificate, care sunt esenţiale pentru desfăşurarea activităţii de transport - şefi de tren, sudori, mecanici de tren, revizor tehnic vagoane, manevrant vagoane. Pregătirea personalului revine adesea în sarcina companiilor de profil.”

Ca să compenseze lipsa şcolilor profesionale, Grampet a dezvoltat un parteneriat cu CNAFER prin care organizează anual Şcoala de Mecanici, un program prin care se organizează cursuri de calificare profesională (mecanic locomotivă, şef de tren, impiegat de mişcare, revizor tehnic vagoane, manevrant vagoane, magaziner-CENAFER). 

”Cei care aleg să urmeze aceste cursuri beneficiază de şcolarizare pentru o perioadă de un an pe parcursul căruia le sunt acoperite toate costurile (transport, cazare, hrană), iar la absolvire, cursanţilor li se asigură un loc de muncă în cadrul companiilor Grampet.”

Salariul mediu din sector a crescut şi acesta continuu în perioada analizată, astfel că în anul 2018 faţă de anul 2016 creşterea a fost de aproximativ 62%. Salariul mediu lunar brut din sectorul de transport feroviar de marfă era de circa 3.534 de lei în 2016, a crescut la 4.171 de lei în 2017 şi a ajuns la 5.725 de lei în 2018.

”Încercăm să fim competitivi şi la nivel financiar, oferind pachete salariale bune pentru angajaţi, dar şi bonusuri de performanţă. În funcţie de posturile scoase la concurs, din ofertele noastre nu lipsesc extrabeneficiile (tichete cadou, prime de vacanţă, program flexibil de lucru sau lucrul de acasă – acolo unde specificul postului permite)”, mai spun reprezentanţii Grampet.

 CFR Marfă, cel mai mare operator din sectorul de transport feroviar de marfă, companie deţinută integral de stat, cu afaceri de 716 mil. lei în 2018, a avut  5.800 de salariaţi în 2018. Numărul de angajaţi ai companiei de transport feroviar de marfă a scăzut de la peste 17.000 în 2009 la 5.800 în 2018.

Principalul concurent al companiei de stat este Grup Feroviar Român (GFR), cel mai mare operator privat feroviar din România, parte a grupului Grampet, controlat de Gruia Stoica. GFR a avut 2.400 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 674 mil. lei în 2018, ultimul an pentru care există date publice. Grupul GRAMPET, prima multinaţională cu capital românesc şi cel mai mare grup feroviar şi operator logistic privat din Europa Centrală şi de Sud-Est, are în prezent peste 7.000 de angajaţi, din care 5.550 numai în România.