Formatul de discount câştigă teren în retail şi ajunge la 20% cotă de piaţă după ce a luat faţa supermarketurilor

Magazinele de tip discount au ajuns să „mănânce” aproape 20% din comerţul cu dominantă alimentară, o piaţă evaluată la 20-22 mld. euro conform celor mai recente date ZF.

Astfel, acest format a depăşit pentru prima dată din punct de vedere al cotei de piaţă segmentul supermarketurilor (17%), dar este în continuare departe de cel al hipermarketurilor (25%), arată datele companiei de cercetare de piaţă GfK.

Totuşi, este interesant de observat şi faptul că cele trei formate au evoluţii diferite în România, mai exact magazinele de tip discount precum Lidl, Penny sau Supeco (brand al Carrefour) se dezvoltă accelerat şi câştigă teren, supermarketurile (Mega Image, Profi sau Carrefour Market) se menţin în ceea ce priveşte cota de piaţă deşi expansiunea e rapidă, iar hipermarketurile pierd teren.

„Magazinele de tip discount sunt mari câstigatorii ai comerţului modern. Cu o creştere de 37% (în primul semestru din acest an – n.red.) în valoare faţă de ianuarie – iunie 2019, magazinele de tip discount surclasează supermarketurile şi devin al doilea jucător din comerţul modern din punct de vedere al cotei de piaţă valorice. În aceeaşi perioadă din 2019 ritmul de creştere era de două ori mai mic şi acestea acopereau doar 16% din total cheltuieli pe bunuri de larg consum”, spun analiştii GfK.

Ei adaugă că cele mai afectate din cauza reducerii frecvenţei de cumpărare sunt hipermarketurile şi magazinele din comerţul tradiţional care continuă să scadă în importanţă, în timp ce magazinele mici de proximitate sunt printre cele mai dinamice din punct de vedere al atragerii de noi cumpărători, dar şi al creşterii în valoare.

Hipermarketurile au fost vedeta comerţului local acum circa 12-13 ani când an de an se deschideau 10 magazine de acest gen sau chiar mai multe. Toate reţelele se înghesuiau să investească în astfel de magazine ce măsoară în medie 7.000-10.000 mp şi care au până la 50.000-60.000 de produse în ofertă. Tocmai diversitatea a atras consumatorii care mergeau pentru a-şi face cumpărăturile pentru o perioadă mai lungă de timp. Apoi, comportamentul de consum s-a schimbat şi românii au început să prefere să meargă mai des la shopping şi să cumpere mai puţin.

Astfel au apărut şi s-a dezvoltat rapid supermarketurile şi magazinele de proximitate. Reţele precum Carrefour sau Auchan au pariat în ultimii ani în special pe magazine mici. Este interesant de remarcat că Auchan şi Cora nu au mai deschis niciun hipermarket de patru ani sau mai bine. Carrefour operează în continuare deschideri pe format mare, de regulă 1-3 pe an, iar Kaufland, liderul comerţului local este cel care are încă o expansiune rapidă. Nemţii au însă magazine mai mici, amplasate în inima oraşului, astfel că nu sunt pe formatul clasic. De altfel, în România multe dintre hipermarketuri sunt în oraş spre deosebire de alte ţări unde sunt la periferie sau chiar în afara zonei urbane.

„Referitor la proximitate, în prima jumătate a anului 2020, formatele mari au avut de câştigat deoarece spre deosebire de alte ţări în România ele joacă tot în proximitate. În contextul perioadei de lock-down şi ulterior acesteia românii au preferat un “one stop shop” în care să găsească toate produsele necesare. Desigur, apropierea de casă a fost pe primul loc în criteriile de alegere dar ţinând cont de amplasarea retailerilor din România (mă refer aici la formatele mari - hiper şi discounter) ele sunt de cele mai multe ori la îndemână”, spune Diana Scăunaşu, client service manager şi consumer panel services în cadrul Gfk.  Această situaţie a fost însă una temporară, cu un comportament de consum atipic, bazat pe teamă şi pe măsurile adoptate de autorităţi.

„Pe de altă parte, magazinele mici de proximitate au fost extrem de dinamice, aşa că nu putem spune că proximitatea nu se dezvoltă. Cred că e mai degrabă vorba de adaptarea supermarketurilor la evoluţia misiunilor de cumpărare pentru a fi relevante”, adaugă ea.

În primele luni din 2020, în contextul pandemiei de Covid-19, de departe cel mai dinamic sector a fost cel online. El porneşte însă de la o bază valorică mică, având mult sub 1% din piaţă, conform celor mai recente date ZF. Totuşi, în perioada stării de urgenţă şi după o serie de consumatorii s-au orientat dinspre offline spre online şi au rămas fideli sau măcar au fost convinşi să revină.

Datele GfK arată că 9,5% din gospodăriile din România au cumpărat cel puţin o dată un produs FMCG din online în prima jumătate din 2020, cu 50% mai multe faţă de anul precedent. „Cu toate acestea, pentru bunurile de larg consum, acest canal acoperă mai puţin de 1% din total cheltuieli”, confirmă ei.

Piaţa de bunuri de larg consum a înregistrat o creştere în valoare de 12% în prima jumătate a anului 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului pecedent. Avansul a fost susţinut de o creştere de 5% a preţurilor şi de volume mai mari cu 9%, arată datele GfK. În total, piaţa de bunuri de larg consum (FMCG) este evaluată la 20-22 mld. euro, conform celor mai recente date ZF.