ZF IT Generation. Răzvan Rughiniş, cofondator, Innovation Labs: Acum chiar avem un ecosistem hi-tech, dar trebuie să ne canalizăm energia spre proiecte cu şanse mai mari de succes

România are nevoie să „spargă” învăţământul pe „containere” (inginerii cu inginerii, medicii cu medicii etc.) şi să creeze comunităţi multidisciplinare, care să ajute la formarea de start-up-uri cu o perspectivă mai largă şi astfel cu şanse mai mari de reuşită.

Companiile ar trebui să pună pre­­siune pe universităţi astfel încât acestea să dez­volte programe prin care să cre­eze comunităţi multi­disci­­pli­nare, cu studenţi de la diferite facultăţi, astfel încât absolvenţii să câştige o perspec­tivă mai largă asupra diferitor probleme şi să contribuie astfel şi la apariţia unor start-up-uri care să vină pe piaţă cu produse proprii cu şanse mai mari de succes.

În momentul de faţă multe dintre proiectele de start-up-uri de tehnologie eşuează şi pentru că fondatorii nu au o perspectivă mai largă asupra problemei pe care vor să o rezolve, consideră Răzvan Rughiniş, cofondator al programului de susţinere al start-up-urilor Innovation Labs şi prodecan la Facultatea de automatică şi calculatoare din cadrul Politehnicii din Bucureşti.

„Trebuie să înţelegem că în momentul în care plecăm la un drum lung cu oameni ca noi cel mai probabil ne expunem unor vulnerabilităţi pe care probabil le vom afla prea târziu”, a afirmat Rughiniş în cadrul emisiunii ZF IT Generation. „Trebuie să ne punem problema să direcţionăm toată energia către produse care au şanse mai mari de succes. Şi când vorbim de şanse mai mari de succes trebuie să înţelegem că diversitatea perspectivelor - o perspectivă de business, alături de o perspectivă de tehnologie, o perspectivă de comunicare, cresc şansele de succes ale produsului. Acest lucru vine cu un cost - pentru oricine este mai simplu să se înţeleagă, să cadă la pace cu cineva care are acelaşi background ca el”.

Acest lucru este determinat de faptul că educaţia în România este una organizată pe „containere”, a continuat Rughiniş. „Cred că suntem în acel moment în care să înţelegem că învăţământul românesc din păcate este unul pe containere în care inginerii, din păcate, cel mai adesea, pe toată perioada educaţiei lor, vor interacţiona doar cu ingineri, economiştii doar cu economişti, medicii doar cu medici - ceea ce este o problemă. Când avem aceste echipe mixte sunt dificile mai ales conversaţiile iniţiale - care este problema, care sunt soluţiile adecvate. Câteodată un inginer priveşte problema foarte analitic, dar un medic spune că nu e bună soluţia pentru că lucrăm cu oameni. Suntem în punctul în care ar trebui să ne dăm seama că produsele - pentru a avea şanse mari de succes - trebuie să aibă nu doar o valoare tehnică, nu doar un model monetizare, nu doar o strategie de comunicare, ci o echipă care să ajute un proiect după ce ia prima investiţie să o ia şi pe următoarea”, a adăugat Rughiniş.

Problema aceasta nu poate fi rezolvată decât prin comunicare şi printr-o presiune care să vină de la societate, de la companiile care îşi doresc absolvenţi mai bine pregătiţi, a spus el. „Dacă ne aşteptăm ca sistemul să se autoregleze într-un mediu politic care schimbă ministrul învăţă­mân­tului de mai multe ori pe an, e greu. Degea­ba doar ne plângem că nu există o viziune coerentă pe 10 ani de la Ministerul Edu­caţiei când ministrul stă doi ani, nu zece ani. Partenerii privaţi ar trebui să articuleze iar noi mediul de stat, conectat la cel privat prin impozite şi toate lucrurile acestea să dăm un răspuns. Iniţial răspunsul nu va fi satisfăcător, dar să găsim varian­te de a construi comunităţi multi­disci­plinare reale în care în primul rând stu­denţii să se conecteze”.

Întrebat cum a evoluat ecosistemul de start-up-uri de tehnologie, Rughiniş a afirmat că există şi evoluţii pozitive, dar şi unele negative. „Există o evoluţie pozitivă dar şi una negativă a ecosistemului. Nu aş vrea să mă îngrijorez, dar acum echipele sunt mai mici. Asta şi pentru că într-adevăr avem unelte din ce în ce mai performante şi un programator astăzi poate să facă cât făceau 10 în trecut şi acesta este un adevăr, dar cred că lecţia importantă a antreprenoriatului este despre încrederea pe care trebui să o acorzi oamenilor cu care porneşti la drum, cred că din păcate această încredere s-a diminuat. Mulţi dintre tinerii care pornesc astăzi la drum sunt mai degrabă suspicioşi, şi-ar dori dacă ar putea să facă un produs fără ajutorul numărui, un lucru care, vă mărturisesc, la început nu era aşa. Într-un fel sau altul lumea avea deschidere, comunitatea era mai mică, dar înţelegeam că totţi suntem egal interesaţi; nu spun că nu apăreau conflicte, pentru că apăreau, dar această deschidere iniţială a oamenilor, de acum zece ani, de a lucra împreună în contextul acesta de start-up-uri de tehnologie, nu vreau să ies dintr-o zonă pe care o controlez, era mult mai mare. Astăzi există mult mai mare interes pentru proiecte în care nivelul de autonomie să fie mai ridicat.”

Evoluţia pozitivă este legată de faptul că în prezent există cu adevărat un ecosistem care ajută la formarea de start-up-uri tech, a completat el. „Pe de altă parte ce este foarte important şi trec la latura pozitivă - avem un întreg ecosistem. Sunt echipe foarte determinate, există numerose programe, licee private care au început să vadă în această asumare antreprenorială drept o responsabilitate educaţională. Dacă tu vrei ca liceu să pregăteşti un tânăr pentru viaţă eu cred că un context antreprenorial este ideal. După care vedem foarte multe alte programe paralele care îşi propun să vadă şi potenţialul pe care aceste echipe îl aduc şi să îl împingă mai departe. Şi cred că din aproape în aproape reuşim să generăm din ce în ce mai multe produse valoroase, companii investibile şi un ecosistem care să capete o dinamică şi mai mare şi să producă proprietate intelectuală Made in România pentru că până la urmă despre asta este vorba. Avem joburi bine plătite în sectorul de IT dar când vom face tranziţia de la tot ce înseamnă producţia de software la produse software în momentul respectiv valoarea sectorului de IT va creşte mult mai mult.”

Ce a mai declarat Răzvan Rughiniş în cadrul emisiunii:

Trebuie să ne punem problema să direcţionăm toată energia către produse care au şanse mai mari de succes. Şi când vorbim de şanse mai mari de succes trebuie să înţelegem că diversitatea perspectivelor - o perspectivă de business, alături de o perspectivă de tehnologie, o perspectivă de comunicare, cresc şansele de succes ale produsului. Acest lucru vine cu un cost - pentru oricine este mai simplu să se înţeleagă, să cadă la pace cu cineva care are acelaşi background ca el.

Soluţia este ca societatea să-şi schimbe aşteptările de la valoarea pe care trebuie să o ofere universitatea. Ea nu poate fi doar un loc în care obţii o diplomă sau nişte cunoştinţe, trebuie să obţii o experienţă. Cu cât sunt mai conectaţi absolvenţii la perspective diferite, cu cât tu înţelegi şi probleme de economie, şi de inginerie .. eu nu cred că în acest moment trebuie să înveţe programare doar inginerii, îmi pare rău, nu trebuie la aceşaşi nivel dar trebuie.

Societatea trebuie să ceară acest lucru, în absenţa unui dialog nu se va întâmpla, doar criticându-ne unii pe alţii nu câştigă nimeni. Între propriile facultăţi ale unei universităţi nu există punţi de comunicare, între universităţi.