Recuperarea economiei mondiale slăbeşte puternic, iar durerea economică se ascute, cu zeci de mii de locuri de muncă pierdute într-o singură zi

Ce a fost mai bun a trecut deja în ceea ce priveşte redresarea economiei mondiale, redresare care a început în forţă, dar se transformă acum într-un avans greoi, scrie Bloomberg.

Acesta este avertismentul lansat de economiştii de pe Wall Street înaintea ultimelor luni dintr-un an trau­matic. Stimulente de 20.000 mld. $ pompate de guverne şi bănci centrale au tras economiile lumii înapoi către nivelurile de dinaintea pandemiei, însă din multiple motive următoarele luni vor fi cele mai dificile.

Strategii şi-ar putea retrage susţinerea fiscală cheie pentru redresare. Virusul se răspândeşte mai rapid, forţând guvernele să reimpună restricţii, iar vremea rece va sosi în curând.

Disponibilizările temporare ar putea deveni permanente, o temere accentuată în această săptămână, când giganţi corporate au eliminat zeci de mii de locuri de muncă.

Zecile de mii de disponibilizări anunţate de giganţi corporate în decurs de 24 de ore reprezintă un semnal de alarmă cu privire la redresarea economiei mondiale.

Walt Disney a anunţat că elimină 28.000 de anga­jaţi, iar după anunţ ritmul disponibilizărilor la unele dintre cele mai mari companii ale lumii, din industrii diverse de la energie la sectorul financiar, a accelerat.

Disponibilizările nu se limitează la firme americane. Royal Dutch Shell a anunţat eliminarea a 9.000 de locuri de muncă, în timp ce furnizorul german de componente auto Continental a aprobat un plan de restructurare care va elimina 30.000 de joburi la nivel mondial.

Toate aceste riscuri au tăiat din optimismul investitorilor. Drept urmare, indicele bursier american S&P a scăzut în septembrie după cinci creşteri lunare consecutive, iar indicele european Stoxx 600 şi-a redus la rândul lui câştigurile.

Vestea bună este că economia mondială s-a dovedit a fi mai rezistentă într-o criză sanitară globală decât se temuseră mulţi, graţie unei reacţii de politică rapidă. Guvernele au subvenţionat veniturile şi au ajutat companiile să rămână pe linia de plutire, în timp ce băncile centrale au redus dobânzile şi s-au asigurat că pieţele financiare aflate sub presiune rămân lichide.

O măsură a succesului: Deutsche Bank, care în mai avertiza cu privire la o scădere cu 5,9% a PIB-ului mondial pe acest an, admite acum că declinul ar putea fi limitat la 3,9%.

Acesta ar fi totuşi unul dintre cele mai profunde din mai multe generaţii. Şi nu este clar cât de mult mai sunt dispuse guvernele să se împrumute şi să cheltuiască pentru a susţine redresarea.

Stimulentele fiscale au adăugat creştere de 3,7% la PIB-ul mondial în acest an, potrivit JPMorgan Chase. Însă economiştii băncii se aşteaptă ca strategii să repete greşelile făcute după criza financiară mondială din 2008 şi să se îndrepte prematur către austeritate, cu un impact fiscal negativ de 2,4% anul viitor.

În SUA, economiştii îşi tot reduc estimările de creştere pentru trimestrul patru, temându-se că eforturile de adoptare a unui nou proiect de lege privind cheltuielile pentru coronavirus au slăbit în Congres, deşi un acord rămâne posibil înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie.

În Europa, unde virusul i-a determinat pe lideri să treacă peste divergenţe şi să aprobe un fond de redresare istoric de 1.800 mld. euro, considerat drept crucial pentru ţări ca Italia şi Spania, ar putea apărea unele întârzieri.

Slăbind şi mai mult speranţele într-o recuperare sub formă de V, răspândirea virusului accelerează, iar un vaccin nu este încă disponibil. Guvernele ezită să revină la carantine complete, conştiente de impactul devastator al acestora asupra sectorului de business. Însă multe părţi din Europa au reimpus unele restricţii.

Cu veniturile aflate sub presiune, companiile ar putea avea probleme în a-şi plăti datoriile, ceea ce ar duce la noi falimente şi ar spori reticenţa băncilor în a credita chiar şi firmele viabile. Iar cu cât regimurile de distanţare socială sunt menţinute mai mult, cu atât creşte probabilitatea ca firmele să decidă că scăderea cererii pentru bunurile sau serviciile lor este un fenomen permanent, nu temporar, şi să-şi reducă personalul.

În condiţiile în care unele pierderi de locuri de muncă devin permanente, redresarea pieţelor muncii încetineşte. În SUA, cererile pentru beneficii de şomaj rămân ridicate.

Unele ţări înregistrează cel puţin date încurajatoare privind coronavirusul, în special China. Cea mai mare economie a lumii a reuşit să aducă pandemia sub control şi să se redreseze mai puternic decât majoritatea celorlalte economii.

Există însă alte riscuri dincolo de pandemie pentru economia mondială. Încrederea sectorului de business este la mâna geopoliticii, în condiţiile viitoarelor alegeri prezidenţiale din SUA şi tensiunilor comerciale SUA-China. În Europa, un Brexit dur rămâne un risc major.