UE ia în calcul plafonarea sau reducere plăţilor directe pentru fermieri în noua Politica Agricolă Comună. Fermierii români consideră că este nevoie de garantarea accesului egal la finanţare pentru toate tipurile de ferme

Autor: Florentina Niţu 08.10.2020

În contextul în care atât PAC 2021-2027 (Politica Agricolă Comună), cât şi CFM (Customised Farm Management) sunt acum discutate în Parlamentul European, împreună cu planul de redresare din criza Covid-19, reprezentanţii UE propun plafonarea plăţilor directe pentru fermieri şi de reducerea fondurilor pentru dezvoltare rurală.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, cu peste 700 de membri, susţine că România nu poate fi de acord cu forma propusă de Comisia Europeană pentru plafonare în general şi la un nivel atât de mic (60.000 – 100.00 euro/fermă/an). Astfel, a semnat împreună cu alte 10 asociaţii europene de profil o poziţie comună prin care cere decidenţilor europeni păstrarea caracterului voluntar al plafonării plăţilor directe pentru fiecare stat membru, se arată într-un comunicat de presă.

„Limitarea sau reducerea plăţilor directe va duce în multe părţi ale UE la industrializarea agriculturii, la produse de o mai slabă calitate, o îngrijire mai proastă a mediului şi preţuri mai mari la alimente”, susţin reprezentanţii Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

Conform celor 11 asociaţii din centrul şi estul Uniunii Europene, propunerea de plafonare obligatorie şi degresivitate a plăţilor directe este discriminatorie pentru mai multe state membre, deoarece penalizează fermierii care au investit şi dezvoltat ferme; ameninţă competitivitatea UE în sectorul agroalimentar faţă de ţările terţe; va limita dezvoltarea şi investiţiile în sectorul agroalimentar; va duce la fragmentarea fermelor; în unele state membre, sprijinul redistributiv de venit va duce la creşterea inutilă a preţurilor arendei, penalizând toţi fermierii, se arată în documentul Clubului Fermierilor Români.

Ei consideră că este nevoie de garantarea accesului egal la finanţare pentru toate tipurile de ferme, iar noua PAC trebuie să rămână o politică puternică, comună, finanţată în mod adecvat şi capabilă să răspundă necesităţii de securitate alimentară, precum şi la aşteptările şi cerinţele de protecţie a mediui şi adaptare la schimbările climatice.

„În aceste vremuri extrem de fragile şi incerte, este esenţial să dăm fermierilor noştri o viziune clară şi durabilă şi să le oferim sprijin, claritate, predictibilitatea investiţiilor şi recunoaştere societală”, susţine consorţiul de asociaţii europene din domeniul agricol.

Cele 11 organizaţii europene ale fermierilor care semnează documentul sunt: Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, Camera Agrară a Republicii Cehe, Asociaţia Agricolă a Republicii Cehe, Camera Agricolă şi Alimentară Slovacă, Iniţiativa de Afaceri Agricole şi Alimentare, Confagricoltura Italia, Consiliul Agricol Danez, Asociaţia Naţională a Producătorilor de Cereale din Bulgaria, Camera de Agricultură şi Comerţ din Estonia, „Parlamentul Fermierilor” Letoni şi Asociaţia Lituaniană a  Companiilor Agricole.