Vreţi să munciţi de acasă? Pentru 1 euro pe lună veţi fi supravegheaţi cât munciţi şi ce faceţi în timpul orelor de muncă

Autor: Cristian Hostiuc 09.10.2020

Una dintre cele mai interesante discuţii pe care le-am avut în ultimul timp la ZF Live a fost cu Adrian Dinu de la Creasoft, un antreprenor român, care pe lângă businessul din IT mai are afaceri cu automate care fac pe loc suc din portocale, la care se adaugă şi o spălătorie auto automată.

Subiectul de discuţie a fost monitorizarea angajaţilor care lucrează de acasă sau de oriunde altundeva, dar nu de la birou, Adrian Dinu dezvoltând o soluţie pe care a cumpărat-o de la unul dintre programatorii lui. Având în vedere că în acest context adus de pandemia de Covid-19 mai mult de 50% dintre angajaţii care lucrează în clădirile de birouri au fost trimişi sau au decis să lucreze remote, soluţiile de monitorizare a activităţii din noul mediu au căpătat o altă atenţie.

Iar monitorizarea nu înseamnă la ce oră deschizi calculatorul, ca şi cum intri pe uşa de la birou şi la ce oră pleci, ci la ceea ce faci în acest timp în faţa calculatorului, cât lucrezi efectiv pentru firma care te plăteşte, cât te uiţi pe alte site-uri sau aplicaţii (monitorizarea îşi poate da seama chiar şi când te uiţi pe un calculator alăturat, al tău, personal, pe Netflix, să zicem), cum munceşti în funcţie de cum tastezi, etc.

Monitorizarea îşi poate da seama dacă eşti tu cel care tastezi sau dacă pui o carte pe tastatură, sau dacă ai pus un robot sau o aplicaţie să tasteze pentru tine.

Metodele de înşelare a sistemului sunt destul de prezente.

Apropo de asta, la Sibiu există o firmă - TypingDNA, care este acum pe lista celor mai valoroase firme din România, având în vedere potenţialul imens de creştere, care a dezvoltat o aplicaţie prin care confirmă cine tastează la un calculator, pentru că modalitatea de tastare a fiecăruia dintre noi este unică. Adică aplicaţia îşi poate da seama dacă tu ai scris un text sau altcineva, în funcţie de modul cum ai tastat. Monitorizarea lucrului de acasă este de-abia la început, iar această activitate se va dezvolta exponenţial. Aceste monitorizărisunt şi la birou, dar nu atât de sofisticate.

Adrian Dinu spune că pe baza analizelor, din 8 ore de lucru plătite de companie, practic, un angajat lucrează 6 ore.

Nu multă lume se va simţi confortabil cu această monitorizare, dar ea va face parte din pachetul salarial al fiecărui angajat şi, din „păcate”, monitorizarea activităţii va deveni din ce în ce mai extinsă, ceea ce va declanşa adevărate revoluţii în normarea muncii şi, în final, în plata ei.

Companiile vor strânge şurubul pentru a-şi reduce costurile, pentru a-şi creşte profitabilitatea, pentru a avea o productivitate mai mare, pentru a justifica reducerile de personal şi astfel vor avea nevoie de rapoarte cât mai detaliate privind activitatea fiecărui angajat: cât a muncit, cum şi cât de eficient a fost.

Chiar şi la introducerea unor facturi în calculator există diferenţe între cei care fac această operaţiune.

Aceste rapoarte există şi acum, dar nu sunt atât de detaliate.

Pentru România, această monitorizare va deveni un coşmar, având în vedere că nu suntem atât de organizaţi, că nu vrem o normare extrem de riguroasă a muncii, justificând că prin această supraveghere se pierde din creativitate, că Facebook, Instagram, Netflix sunt prietenii noştri etc.

Dar acesta va fi viitorul, monitorizarea activităţii va deveni din ce în ce mai complexă, vor apărea mii de aplicaţii care ne vor urmări, vom avea mai mulţi ochi, impersonali, care îşi vor da seama dacă ne gândim la binele companiei pentru care lucrăm şi ne plăteşte sau ne gândim în altă parte.

Iar toată această monitorizare costă doar 1 euro, plus TVA, pe lună, de angajat.

Această opinie a apărut prima dată în Business Magazin.