The Economist: Economia României se ţine mai bine în 2020 decât alte economii europene, dar revenirea va fi mai lentă în 2021 şi 2022. Fondurile europene sunt cheia revenirii economice, dar rămâne de văzut - România are un istoric slab în ceea ce priveşte absorbţia banilor europeni
Matthew Sherwood, senior Europe economist în cadrul diviziei „Intelligence“ a revistei britanice The Economist, a spus în cadrul unui eveniment organizat de publicaţie că economia României va înregistra o scădere de 5,7% în 2020, urmată de o revenire mai lentă cu o creştere de 4% a PIB în 2021 şi o revenire la nivelul economic din 2019 undeva în 2022.
„Ne aşteptăm ca PIB-ul României să scadă cu 5,7%, o scădere mai mică decât media zonei euro, însă ne aşteptăm la o creştere lentă, de 4% în 2021, iar undeva în 2022 să ajungă la nivelul PIB-ului din 2019“, a el în cadrul videoconferinţei.
Guvernul mizează pe o scădere economică de 3,8% în 2020 şi pe o revenire a economiei de 4,9% în 2021. Spre comparaţie, FMI prognozează o scădere economică similară cu cea prognozată de economiştii de la The Economist – 5,8%, dar o revenire mai puternică în 2021, de 4,6%. Matthew Sherwood a mai spus că absorbţia fondurilor euopene va face diferenţa în modul în care îşi va reveni economia românească şi asta va depinde de capacitatea viitoarelor guverne de a atrage banii europeni, însă experienţa anilor trecuţi arată că România nu a excelat în folosirea banilor europeni pentru investiţii.
„Fondurile europene sunt cele care vor face diferenţa (în relansarea economică – n. red.), dar asta depinde de viitoarele guverne ale României. Ştim că România are un istoric de atragere a fondurilor europene nu prea bun, aşadar vom vedea.“
Comisia Europeană a pus la bătaie, pe lângă fondurile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 şi un fond de relansare economică, aşa-numitul Next Generation EU, de 750 mld. euro, compus din granturi pentru companii şi împrumuturi la dobânzi avantajoase.
Sherwood a mai spus că România a intrat mai bine pregătită din punct de vedere financiar, însă are un spaţiu fiscal redus şi o capacitate instituţională mai scăzută de a răspunde la criză.
„Cred că cea mai mare diferenţă faţă de criza din 2009 a fost faptul că România, dar şi alte economii, a intrat în această criză mult mai bine pregătită decât în cea din 2009. Financiar, România este în formă mai bună, chiar dacă suferă de un spaţiu fiscal redus şi de capacitate instituţională redusă pentru răspuns la criză.“
Prezentă la eveniment, Ramona Jurubiţă, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC), a spus că România are nevoie să definească şi să investească în câteva sectoare strategice, printre care sănătatea, educaţia şi infrastructura.
„Pentru a porni această relansare, România are nevoie să investească în câteva sectoare strategice, cum ar fi sănătate, educaţie şi infrastructura de toate felurile. Desigur, coloana vertebrală este transformarea digitală a acestor sectoare. Investiţiile private şi investiţiile publice ar trebui să meargă mână în mână“, a spus ea.
La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Economiei Dan Drăgan a spus că guvernul plănuieşte să facă mai multe investiţii în infrastructura de transport, printre care extinderea aeroportului Henri Coandă şi 3.000 de kilometri de cale ferată până în 2030. De asemenea, guvernul îşi propune să construiască din fonduri europene 3.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres.
„Vrem să extindem noul terminal de pasageri şi de asemenea zonele cargo. Vrem să conectăm provinciile istorice ale României prin fonduri europene şi vom începe construirea a aproximativ 3.000 de kilometri de drumuri expres şi autostrăzi şi 3.000 de kilometri de căi ferate până în 2030“, a spus Dan Drăgan.
Ultimii doi ani arată însă dezastruos din acest punct de vedere: în 2019 s-au dat în folosinţă 43 kilometri de autostradă în România, după ce în 2018 au fost inauguraţi 58 de kilometri.
Nici la capitolul căi ferate nu stăm mai bine: România avea la sfârşitul anului 2019 10.700 de kilometri de cale ferată în folosinţă, aproape la fel ca acum 100 de ani. În prezent, ţări precum Ungaria şi Cehia, cu suprafeţe la mai mult de jumătate faţă de România, au un număr similar de kilometri de cale ferată.
De asemenea, viteza de deplasare pe căile ferate din România pentru transporturi de marfă este de 15 km/h.
Ramona Jurubiţă este de părere că este nevoie de o reformă structurală a sistemului public pentru a atrage şi folosi mai bine fondurile europene: „România are o oportuniate uriaşă de a intra în teritoriul unei reforme structurale şi a sistemului public. Acest lucru ar permite României să folosească mai bine fondurile europene. În al treilea rând aş spune că nu trebuie uitate punctele foarte ale României în anumite sectoare. Pe de-o parte avem sectorul energetic, cu un potenţial mare, dar şi zona de IT.“