ZF TechDay Răzvan Savu, consulting manager IDC CEE: „Bugetele dedicate sectorului IT au scăzut cu 11% anul acesta, dar estimăm o creştere de 12%, în 2021“

Companiile active pe plan naţional se pregătesc pentru criză, ceea ce face ca inclusiv investiţiile în IT să se contracte şi să se modifice.

Companiile au redus bugetele dedicate sectorului de IT cu aproximativ 11% pe fondul pandemiei de COVID-19, însă estimările pentru anul 2021 prevăd o creştere a acestora cu circa 12%, a spus în cadrul emisiunii ZF Tech Day Răzvan Savu, consulting manager al compa­niei de cercetare şi analiză International Data Corporation (IDC), pentru regiunea Europei Centrale şi de Est (CEE).

„Chiar dacă multe dintre bugetele de IT se vor micşora anul acesta, ca urmare a impactului pandemiei, sperăm că în 2021 bugetele vor creşte“, a spus Răzvan Savu.

El a adăugat că deşi companiile au o direcţie mai clară în ceea ce priveşte tranformarea digitală, având la dispoziţie din ce în ce mai multe soluţii şi tehnologii, în contextul pandemic, jucătorii de pe plan naţional nu au dezvoltat proiecte mari care să aibă ca obiectiv transformarea digitală.

„Nu există proiecte de mare anvergură pe acest segment pentru că circa 80% dintre companiile din România consideră că bugetul lor total va scădea în următorii ani. Companiile se pregătesc pentru criză, ceea ce face ca inclusiv investiţiile în IT să se contracte şi să se modifice.“

Principala barieră care stă în calea adopţiei şi implementării de noi tehnologii în cadrul companiilor este legată de educaţie, a adăugat Răzvan Savu. „Companiile nu vor putea să se transforme digital până când clienţii lor nu sunt în măsură să ceară sau să folosească instrumentele respective. Atât timp cât populaţia digitală este una scăzută, asta înseamnă că pătura căreia se adresează şi din care se pot obţine anumite venituri pe aceste servicii digitale în România este scăzută.“

În contextul pandemiei, care a schimbat percepţia companiilor în ceea ce priveşte utilizarea noilor tehnologii, IDC a făcut chestionare bilunare, atât în România cât şi la nivel european, pentru a putea lua pulsul pieţei. Potrivit IDC, circa 30% dintre respondenţi au considerat că tehnologia este cea care poate să îi ajute să treacă peste această perioadă.

„Majoritatea companiilor, circa 45% dintre cele care au răspuns la chestionare încearcă să se reechipeze cu tehnologiile de care au nevoie şi să refacă planurile de business. Pandemia le-a schimbat percepţia despre cum vor folosi tehnologiile în următoarele luni.“

De asemenea, jumătate dintre respon­denţi consideră că modelul de business pe care a fost construită compania se va schimba odată cu implementarea noilor tehnologii.

„Aproximativ 45% dintre respondenţi consideră că managementul companiilor trebuie să investească în tehnologii, şi nu doar de automatizare, ci şi tehnologii care să schimbe modelul de business al companiei. Majoritatea companiilor se aşteaptă ca o schimbare permanentă să aducă modificări în modelul operaţional, se va pune mai mult accentul pe transparenţă, colaborare, automatizare.“

Răzvan Savu spune că una dintre problemele principale cu care se vor confrunta companiile va fi reprezentată de definirea noului mod de lucru, deoarece acestea vor fi nevoie să găsească soluţii pentru operaţiuni ce nu ţin cont doar de ce se întâmplă în prezent, ci care sunt îndreptate spre viitor.

El a adăugat că există o legătură strânsă şi între cultura organizaţională şi efectele transformării digitale. „Tranformarea digi­tală era un proces continuu, prin care companiile foloseau instrumente digitale pentru a aduce schimbări în procese, în servicii. Diferit este modul în care relaţionează companiile la aceste concepte. Vedem companii care au liderii potriviţi, atât la nivelul departamentului de IT, dar şi la nivelul celorlalte linii de business, astfel încât să poată să producă această schimbare în zona de tranformare digitală.“  

În România, sunt câteva industrii care au cunoscut o tranformare digitală mai substan­ţială faţă de altele, cum ar fi industria financiar-bancară şi cea de telecom, iar o categorie de companii care vor putea accesa şi folosi noile tehnologii mai uşor, pe măsură ce acestea apar pe piaţă, sunt companiile mici.  

„Sunt tot felul de bariere venite din partea de procese şi cultură care amână aceste transformări digitale, ceea ce face ca în companiile mici adopţia să fie mai rapidă şi mai uşoară. Încă vedem, inclusiv în industriile mai mari care sunt mai transformate din punct de vedere digital, bariere în calea adopţiei tehnologiei, deoarece e greu să defineşti ce înseamnă o tehnologie matură.“

Ce a mai declarat Răzvan Savu în cadrul ZF Tech Day:

► Au crescut mult intrumentele de colaborare. Am constatat în zona de aplicaţii tradiţionale de business, spre exemplu CRM (Customer Relationship Management), anumite creşteri, datorate unui nou consum de tehnologie.

► Sunt două categorii de companii, prima este reprezentată de companiile care deja făceau eforturi în a face transformări digitale, cele care au înţeles înainte de 2020 că tehnologia este măcar un susţinător pentru business. Majoritatea companiilor care erau în direcţia aceasta au fost ceva mai pregătite, atât ca tehnologie, dar şi din punct de vedere al proceselor. Un lucru pe care l-am văzut în această perioadă, este faptul că procesele au fost cele care au limitat adopţia şi implementarea noilor tehnologii.

► Iar companiile care nu erau pregătite pentru această tranformare digitală au trebuit să schimbe repede procesele de lucru, de colaborare, şi aceste companii s-au dus către înzestrarea oamenilor cu noi instrumente.

► La începutul pandemiei, o bună parte dintre companii au început să îşi doteze angajaţii cu tablete, laptopuri – cea mai mare creştere a fost pe segmentul de smartphone-uri. Securitatea a crescut deoarece companiile au înţeles riscurile la care sunt expuse. Securitatea intră în mindseturile companiilor de a asigura încredere atât clienţilor cât şi angajaţilor.

► Alte două segmente importante care au crescut sunt zona de Cloud şi cea de big data. Inclusiv pentru zona de cloud am văzut câteva schimbări, doar 30% dintre companii au spus că nu vor face nicio schimbare în Cloud, iar 30% au spus că vor muta mai multe aplicaţii într-un Cloud privat. Aceste tehnologii de Cloud privat au început să prindă, 14% au spus că vor muta mai multe aplicaţii în această perioadă în Cloud public, dar circa 15% dintre respondenţi spun că încep să mute aplicaţii din Cloud-ul public în cel privat. Ceea ce înseamnă că capabilităţile de a gestiona o infrastructură dinamică în cadrul companiilor a început să crească.

► Dar cloud-ul privat nu este încă o opţiune viabilă şi vedem că încă sunt companii care revin de la cloud-ul public la cel privat. Cloud-ul va fi o tehnologie care va influenţa mediul IT. Estimarea noastră este că până în 2024 circa 80% dintre toate aplicaţiile vor fi dezvoltate pe containere, nu va mai conta unde anume e dezvoltată şi unde anume o pui în producţie.   

► Zona de inteligence – cea de big data, machine learning, artificial inteligence – inteligenţa a fost considerată unul dintre atributele cheie pentru o organizaţie rezilientă – în principiu organziaţie de încredere şi inteligenţă-.

► Legislaţia este o provocare, în sensul în care România a fost tradiţional în spatele altor ţări în ceea ce priveşte adopţia legislaţiei. Vedem reglementări introduse la nviel regional, la nivelul Uniunii Europene, care iau în considerare impactul pe care îl are tehnologia. Trebuie să găsim o formă în care răspunsul legislativ la aceste schimbări să fie mai rapid, pentru că dacă nu, adopţia de tehnologie va fi făcută mult mai greu.   

► Datoria tehnică pe care o are România, este ca cea financiară, în sensul în care, pe măsură ce trece timpul iar această datorie nu este rezolvată, creşte costul acestei datorii. Ea presupune diferenţa între ce ai vrea să faci în mod ideal şi ce ai făcut în mod faptic din punct de vedere al tehnologiei. Ea creşte şi vedem asta prin bugetele mari care merg spre zona de menţinere a sistemelor deja existente şi nu spre tehnologii sau produse noi.

► Asta se cuplează şi cu o oarecare concentrare a pieţei din România, pe servicii de outsourcing. În prezent, dependenţa de proiecte cu valoare adăugată ale altor ţări este un risc, şi un inhibitor pentru reducerea acestei datorii tehnice. Spre exemplu, inovaţia nu s-a pus şi în practică, deşi s-a discutat mult despre ea. Asta şi pentru că experţii pe care îi avem la dispoziţie nu pot fi angrenaţi toţi în proiecte pentru companii sau sucursale din România