Ce spun analiştii financiari: Condiţiile actuale economice arată bine, dar revine incertitudinea odată cu al doilea val al pandemiei. Statul şi companiile sunt mai bine pregătite decât pentru primul val

Autor: Răzvan Botea 27.10.2020

♦ Economia va scădea cu 4,5% în acest an, iar cursul leu-euro ajunge la 5 lei într-un an l Deficitul bugetar va ajunge la 7,9% din PIB ♦ Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a crescut  la 34,33.

Analiştii financiari din Ro­mânia cred că economia arată bine în acest moment, însă incertitudinea revine, pe măsură ce mai multe economii europene iau noi măsuri restrictive pentru a opri răspândirea virusului. Aceste măsuri vor avea un impact economic şi asupra României, este de părere Adrian Codîrlaşu, vicepreşe­dintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari, la care se adaugă şi perspectivele de noi măsuri restrictive şi în România.

„Indicatorul de încredere macroeconomică a crescut. A crescut cel de condiţii curente, care este în concordanţă cu ceea ce s-a întâmplat în economie şi vedem în acelaşi timp scădere pe anticipaţii şi aici părerea mea este că e legat de incertitudinile cu privire la evoluţia epidemei Covid-19“, a spus Adrian Codîrlaşu.

Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a crescut în septembrie  2019 cu un punct faţă de luna anterioară, până la 34,3 punc­­te, însă este pe minus faţă de nivelul lunii septembrie 2019 cu 13,2 puncte.

Evoluţia s-a datorat componentei de condiţii curente a indicatorului şi mai puţin componentei de anticipaţii.

Indicatorul condiţiilor curente a crescut, faţă de luna anterioară cu 10,5 puncte, până la valoarea de 33 puncte, însă faţă de aceeaşi lună a anului anterior, indicatorul condiţiilor curente a scăzut cu 32,3 puncte. Pe parte de anticipaţii, indicatorul a scăzut cu 3,8 puncte în septembrie faţă de august, iar faţă de septembrie 2019 a scăzut cu 3,7 puncte.

„În Uniunea Europeană ţările mari pun restricţii, cum este cazul Franţei sau Spaniei şi acest lucru va avea impact economic. Şi alte ţări europene vor pune restricţii şi atunci automat prin contagiune vom fi afectaţi economic şi noi“, a spus Adrian Codîrlaşu.

La toate acestea, se adaugă ce se întâmplă pe plan local: „Plus ceea ce se va în­tâmpla la noi. Pro­ba­bil că urmează noi restricţii pentru a ţine sub control evoluţia crizei medicale.“

Analiştii financiari estimează un şomaj de 6% pentru România la finalul lui 2020, prognoza revizuită pozitiv faţă de sondajul din august, când analiştii vedeau până la finalul anului o rată a şomajului de 7%. Adrian Codîrlaşu mai crede că economia este mai bine pregătită pentru al doilea val de infectări cu coronavirus. „Faţă de exerciţiul anterior s-au îmbunătăţit anticipaţiile de şomaj. Acesta este scenariul pozitiv, nu s-au pierdut atât de multe locuri de muncă şi a fost susţinut consumul. Economia a rezistat bine valului 1, urmează valul doi şi să vedem ce se întâmplă. Statul şi companiile sunt mai bine pregătite pentru valul doi“, a mai spus Codîrlaşu.

Datele sondajului CFA mai arată că cei mai mulţi analişti financiari sunt de părere că un euro va ajunge în 12 luni la 5 lei: „Continuă deprecierea leului, cam la acelaşi ritm ca în anii trecuţi“, a mai spus Adrian Codîrlaşu.

Analiştii economici din CFA mai sunt de părere că impactul economic al crizei medicale va dura până în al treilea trimestru din 2021. Pentru 2020, ei prognozează un deficit bugetar de 7,9% din PIB.

„Începând cu luna aprilie acestui an, CFA Society  a interogat analiştii şi cu privire impactul crizei coronavirusului asupra economiei naţionale, iar răspunsurile centralizate pentru luna septembrie arată că peste jumătate dintre respondenţi anticipează că durata impactului economic al coro­navirusului se va resimţi puternic până în T3/2021, în timp ce deficitul bu­getului de stat pentru anul 2020 a atins  va­loarea medie a anticipaţiilor de 7,9%“.

În ceea ce priveşte evoluţia pieţei muncii, majoritatea anliştilor financiari sunt de părere că munca remote – lucrul de acasă – va deveni permanentă în unele cazuri, aspect care va avea un impact puternic asupra închirierilor de spaţii de birouri.