Banca Centrală Europeană, către cei speriaţi de criză sau care doar cer mai mulţi bani: Aşteptaţi până în decembrie

Cu Franţa şi Germania din nou în lock­down din cauza revenirii în forţă a pan­demiei, cu recuperarea din rece­siu­ne a economiei zonei euro în pe­ricol şi cu o deflaţie descurajantă pentru com­pa­nii pe cap, Banca Centrală Europeană le-a comu­nicat celor care se aşteptau ca ieri să anunţe noi mă­suri de stimulare economică să mai aştepte până în decembrie. Principalele burse de acţiuni ale Europei au reacţionat iniţial cu scăderi pe toată linia într-o se­siu­ne de altfel volatilă, pentru ca spre final să-şi re­vină toate. BCE va acţiona cu siguranţă în decem­brie.

Mulţi analişti notează că actualele condiţii economice pun BCE într-o situaţie dificilă fără precedent. Dobânzile de politică monetară sunt deja la cele mai scăzute cote din istorie, cea pentru depozite fiind la minus 0,5%, instituţia are activate două programe uriaşe de achiziţii de active, dintre care unul de 1.350 de miliarde de euro special conceput pentru a ajuta zona euro în actuala criză cauzată de pandemie, iar UE în teorie are şi ea un proiect de cheltuieli pentru reconstrucţie economică - acesta este însă încă la stadiul de dezbatere, fiind împotmolit în detalii.

Între timp, guvernele se îndatorează pentru a-şi finan­ţa măsurile de protejare a locurilor de muncă şi com­paniile, dar la preţuri mici mulţumită eforturilor BCE, iar pandemia ameninţă să împingă înapoi în re­ce­siune economiile mari şi mici ale regiunii. Apoi, mai multe state europene au reintrodus măsuri de lock­down, dar nu aşa de dure ca în primăvară, însă se face tot mai puternic simţită oboseala cauzată în rân­dul populaţiei de astfel de restricţii. Iar inflaţia, obiec­tul muncii BCE, este în teritoriu negativ, ţinta insti­tuţiei fiind o creştere medie a preţurilor de puţin sub 2%.

În aceste condiţii, mulţi participanţi la pia­ţa financiară şi analişti se aşteptau ca în sedinţa de politică economică de ieri BCE să dea cel puţin indicii că până la sfârşitul anului va arun­ca în lupta cu criza mai multă muniţie. BCE a menţinut dobân­zile, semnalizând doar că, deoarece riscurile sunt „clar“ mari, ar putea anunţa eforturi mai mari pentru ajutarea economiilor în decembrie. Până atunci, noi proiecţii privind evoluţia economiei şi inflaţiei făcute de specialiştii băncii o vor ajuta să evalueze mai bine situaţia şi să-şi „recalibreze instrumentele“, scrie AP.

În ceea ce poate fi interpretat ca un semal clar că va injecta pe pieţe mai mulţi bani ieftini spre sfârşitul anului, banca a asigurat că va face în aşa fel încât „condiţiile de finanţare să rămână favorabile sprijnirii revenirii economice şi să contreze impactul pan­demiei asupra traiectoriei proiectate pentru inflaţie“. Preşedinta BCE Christine Lagarde a declarat că datele recente arată că economia îşi pierde din forţa de înaintare „mai rapid decât ne-am aşteptat“ şi că este vizibilă clar „o deteriorare a perspectivei pe termen scurt“. Promisiunea că îşi va reevalua poziţia în decembrie a fost făcută într-un neobişnuit paragraf introductiv al raportului oficial despre achiziţiile de active şi dobânzile cheie. BCE a explicat că va evalua dinamica pandemiei şi perspectivele lansării pe piaţă a unor vaccinuri contra COVID-19.

Banca nu a modificat nici programul de achziţii de active de urgenţă special conceput pentru lupta cu pandemia prin care pompează bani nou emişi în economie cu scopul de a ţine în viaţă creditarea pentru companii. Aceste achiziţii ar trebui să continue până la mijlocul anului viitor. Analiştii cred că acesta este unul din motivele pentru care BCE preferă să stea în aşteptare - există suficient stimul.

Inflaţia s-a situat la minus 0,3% în septembrie, pre­ţu­rile fiind împinse în jos printre altele de măsuri tem­po­rare precum reduceri de TVA în Germania. Infla­ţia ne­gativă este însă şi un semn al unei cereri sub nive­lul optim. PIB-ul zonei euro s-a prăbuşit cu aproape 12% în al doilea trimestru şi s-ar putea să-şi fi revenit cu 10% în trimestrul III, când afacerile s-au redeschis. Eco­nomia a fost susţinută parţial de legăturile comer­ciale ale Germaniei, care are cel mai mare PIB din UE, cu China, unde pandemia a lovit mai devreme, iar acti­vitatea economică a început să-şi revină, de asemenea, mai devreme, ajungând aproape de nivelurile normale.

Stimulii masivi aruncaţi de BCE pe pieţe şi creşterea cheltuielilor guvernamentale în toate economiile din regiune au prevenit apariţia de turbulenţe pe pieţele financiare şi au amortizat prăbuşirea economică. Programele prin care statul contribuie la salariile angajaţilor trecuţi pe program redus de lucru au salvat locuri de muncă şi au împiedicat creşterea şomajului la cotele record din criza anterioară. Însă acum, cum numărul de infectaţi creşte din nou accelerat, este tot mai probabil ca guvernele să reintroducă restricţii sociale şi de business. Berlinul a ordonat restaurantelor, barurilor şi teatrelor să stea închise până în decembrie „ un „lockdown uşor“. Cancelarul Angela Merkel a avertizat că urmează „o iarnă dificilă“. În Franţa, măsurile de lockdown sunt ceva mai dure. Lagarde a subliniat nevoia ca fondul de reconstrucţie economică al UE de 750 de miliarde de dolari să „devină operaţional fără nicio întârziere“.