Ce face un pacient cu o problemă de sănătate după ce este refuzat de trei spitale de stat în Bucureşti? Ajunge să plătească sute de lei în privat

Pacienţii cu probleme de sănătate care au nevoie de intervenţia medicilor pentru diagnostic şi tratament ajung în spitale private unde plătesc pentru servicii, după ce sunt refuzaţi de către unităţi medicale de stat sau sunt nevoiţi să aştepte în secţia de primiri urgenţe, alături de alţi pacienţi, în plină pandemie de COVID-19.

Este cazul concret al Florentinei, 22 de ani, angajată care plăteşte de la vârsta de 19 ani contribuţia la asigurările de sănătate şi care duminică a mers pe rând la trei spitale mari din Capitală - Sf. Ioan, Bagdasar Arseni şi Floreasca.

„Salvarea nu venea dacă nu imi era rău, rău şi mie îmi trecuse durerea după pastile, aşa că am rugat o prietenă să mă ducă la spital. Am mers la Sf. Ioan, care era aproape, dar a zis că nu putem intra dacă nu avem simptome de COVID, că ei doar astfel de pacienţi primesc şi ne-au trimis la Bagdasar. Am mers acolo şi ei ne-au refuzat ca nu au locuri şi ne-au trimis la Floreasca. Acolo era o coadă imensă şi au zis că o să dureze câteva ore şi am mers la Euroclinic, care e fix lângă. Ei m-au luat din prima şi au facut tot felul de analize şi perfuzie şi au fost drăguţi, dar a fost şi foarte costisitor. Am ajuns apoi la Regina Maria din Băneasa, pentru analize mai amănunţite şi tratament”, este relatarea Florentinei.

Suma plătită la Regina Maria pentru investigaţii, deşi în spital de stat tratamentul ar fi fost gratuit, pe baza calităţii de asigurat a pacientei, a fost de 1.500 de lei în total.

Dacă spitalul Sf. Ioan este suport COVID şi primeşte doar pacienţi cu infecţie, spitalele Bagdasar şi Floreasca sunt printre cele mai mari unităţi din ţară dedicate urgenţelor medicale.

Spitalul Floreasca are 731 de paturi, este o unitate medicală aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii şi a avut de cheltuit anul trecut, în 2019, un buget de 420 mil. lei.

Spitalul Bagdasar Arseni se prezintă pe site-ul propriu ca fiind unul dintre cele mai importante spitale de urgenţă din Bucureşti, cu 558 de paturi, tot în subordinea Ministerului Sănătăţii. În 2019, bugetul spitalului a fost de 220 mil. lei.

Bucureştiul nu este un caz singular

Potrivit deputatului USR, Emanuel Ungureanu, situaţia de refuz al pacienţilor de către spitalele de stat se întâmplă şi în alte zone din ţară.

„Sunt secţii pline în spitalul judeţean Buzău, de exemplu, încearcă să transfere bolnavi către Râmnicu Sărat, nu se poate. De ce? Că nu vor. Este strigător la cer că anumite secţii duc greul şi în alte spitale lumea stă cu mâna în sân”, a spus recent într-un interviu pentru ZF Emanuel Ungureanu.

Iar încă de la începutul pandemiei, medicii au atras atenţia despre faptul că accesul la sănătate este îngreunat, pacienţii se prezintă mai rar la spital sau când ajung, afecţiunile lor sunt agravate.

Soluţia de urgenţă - obligaţia prin ordin

Un ordin apărut ieri, semnat de Raed Arafat, secretar de stat în MAI şi şeful departamentului pentru situaţii de urgenţă obligă unităţile de primiri urgenţe să preia toţi pacienţii aduşi de către ambulanţe. „Unităţile sanitare nu au dreptul să restricţioneze accesul ambulanţelor la structurile de primiri urgenţe sau camera de gardă. (…) Personalul structurilor de urgenţă are obligaţia să preia pacientul în cel mai scurt timp posibil, să-i asigure asistenţa medicală de urgenţă, inclusiv investigaţiile necesare şi consulturile de specialitate, eliberând echipajul respectiv în cel mult o oră de la sosirea în UPU”, se arată în ordinul semnat ieri de Arafat.

De menţionat este faptul că, înainte de ordinul emis ieri, Constituţia României recunoaşte dreptul la ocrotirea sănătăţii ca unul „garantat”, iar articolul din legea fundamentală precizează faptul că statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice.