Economia trece prin a doua grea încercare a anului. HoReCa: Următoarele şase luni sunt decisive pentru industria ospitalităţii, operatorii economici au trimis oamenii acasă şi vom vedea multe falimente

♦ Noul val de restricţii afectează industria ospitalităţii, dar loveşte şi industria agriculturii prin închiderea pieţelor agroalimentare ♦ Reprezentanţii din sectorul ospitalităţii cer măsuri urgente de sprijin pentru a putea reduce numărul falimentelor ce vor apărea în perioada următoare ♦ Guvernul pregăteşte o schemă de ajutor pentru industria HoReCa prin care se va compensa 20% din pierderea cifrei de afaceri din 2020 raportat la 2019 ♦ Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, este destul de optimist în ceea ce priveşte bugetul de stat, astfel că necesarul de finanţare pentru anul acesta a fost acoperit în proporţie de 97%, excluzând ipoteza unui acord cu Fondul Monetar Internaţional.

Economia este pusă pentru a doua oară în acest an la o grea încercare, astfel că noile restricţii intrate în vi­goare continuă să afec­te­ze într-un mod negativ indus­tria ospi­ta­lităţii din România.

Un nou sector este afectat de restricţiile impuse de autorităţi pentru limitarea răspân­di­rii vi­ru­sului. Astfel, agricultura din Ro­mâ­nia este un nou sector vizat de re­stric­ţi­ile impuse de către autorităţi prin închi­de­rea pieţelor agroalimentare.

Industria ospitalităţii este printre ce­le mai afectate sectoare de criza pan­de­mică, astfel că şi după încetarea stării de ur­genţă restricţiile privind funcţio­na­rea busi­nessurilor din acest sector au continuat să existe.

Reprezentanţii industriei de ospi­ta­li­tate din România cer măsuri con­crete din partea guvernanţilor, astfel încât acest sector economic să poată supra­vie­ţui în perioada următoare. Călin Ile, pre­şedintele Federaţiei Industriei Ho­te­liere din România (FIHR), spune că ur­mătoarele şase luni vor fi foarte grele pentru industria ospitalităţii, astfel că vom asista la un număr mare de falimente venite din acest sector.

Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România: Fără ajutor din partea statului, vom pune cruce pe tot progresul pe care l-am făcut în ultimii ani în industria ospitalităţii.

„Circa 70-80% dintre hoteluri nu vor ţine deschis, sunt şase luni dramati­ce pen­tru industria ospitalităţii, mă re­fer la această perioadă pentru că datori­tă căldurii şi poate a unui vaccin ne vom re­veni. Totuşi, operatorii eco­no­mici au tri­mis deja oamenii acasă şi veţi vedea ho­te­luri închise, vom vedea multe insol­ven­ţe şi falimente, fără ajutor din par­tea sta­tului, vom pune cruce pe tot pro­gre­sul pe care l-am făcut în ultimii ani în aceas­tă industrie“, spune Călin Ile, pre­şe­dintele FIHR, în cadrul unei confe­rinţe de presă organi­zate de Alianţa Pentru Turism.

La nivelul industriei ospitalităţii, pier­derile se ridică la circa 3 miliarde euro, iar o treime din aceste pierderi sunt din partea hotelieră. Fără măsuri con­cre­te şi rapide din partea autorită­ţilor, tot mai mulţi antreprenori din această industrie vor fi nevoiţi să pună lacătul pe uşi.

Dragoş Anastasiu, purtătorul de cuvânt al Alianţei Pentru Turism (APT) şi preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germa­nă, spune că statul trebuie să vină cu mă­suri de sprijin urgente pentru in­dustria ospitalităţii pentru a se salva cât mai multe businessuri din acest sector.

Dragoş Anastasiu, purtătorul de cuvânt al Alianţei Pentru Turism (APT) şi preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno ‚ şì Germană: Mesajul nostru către Guvern este că dacă nu se vor lua măsuri urgente, lucrurile vor intra pe un făgaş de scapă cine poate.

„Dincolo de discuţiile pe care le-am avut cu autorităţile, în mod concret nu s-a întâmplat nimic specific, iar semnalul nostru de alarmă este tras, dacă vrem să mai existe în continuare industria turismului, statul este solicitat să intervină urgent. Mesajul nostru către Guvern este că dacă nu se vor lua măsuri urgente, lucrurile vor intra pe un făgaş de scapă cine poate“, spune Dragoş Anastasiu, purtătorul de cuvânt al Alianţei Pentru Turism, în cadrul conferinţei de presă organizată de APT.

Prim-ministrul, Ludovic Orban, a anunţat recent la postul B1TV că se lucrează la o schemă de ajutor de stat pentru sectorul HoReCa prin care se va compensa 20% din pierderea cifrei de afaceri din 2020 raportat la 2019. Ar putea fi oare suficientă această măsură în contextul în care la nivelul industriei se înregistrează pierderi de circa 70%?

Totodată, ministrul finanţelor, Florin Cîţu, declară într-o notă optimistă faptul că România nu are nevoie de un viitor acord cu Fondul Monetar Internaţional, în condiţiile în care România are asigurat 97% din necesarul de finanţare. Mai mult de atât, pentru 2021, Florin Cîţu promite creşterea pensiilor şi a alocaţiilor, iar rectificarea bugetară nu va veni cu surprize prea mari.

Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice, a declarat că România are asigurat 97% din necesarul de finanţare, ceea ce exclude nevoia unui acord cu Fondul Monetar Internaţional.

Cu ceea ce vin în plus noile restricţii faţă de cele implementate în primăvara acestui an sunt închiderea pieţelor agroalimentare. O astfel de măsură nu a fost luată nici măcar în starea de urgenţă, când a fost impusă o carantinare generală, dar de data aceasta autorităţile sunt de părere că pieţele agroalimentare pot reprezenta un factor de risc pentru cei care aleg să îşi facă cumpărăturile din astfel de locuri.

„Lumea este dezamăgită de această măsură şi putem găsi soluţii să rămână deschise. Pieţele sunt verificate constant de toate autorităţile şi producătorii, dar şi comercianţii, au certificate de producător sau afaceri de tip II, IF sau SRL. Producătorul din piaţă susţine economia României. Ce să facă acum micul producător, să meargă în străinătate să culeagă sparanghel şi căpşuni şi să le trimită în supermarketurile din România şi să cumpărăm de acolo?“, a spus pentru ZF Teodor Birţ, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Pieţe din România.

în ciuda restricţiilor impuse la nivel naţional cu privire la pieţele agroalimentare, autorităţile locale din câteva oraşe au luat decizia de a organiza pieţele afară în parcările destinate pieţelor destinate închise sau în spaţii special amenajate.