Economia României a avut cea mai slabă performanţă din Uniunea Europeană în trimestrul al treilea din an. Creşterea din T1 2020 faţă de T4 2019 a fost anulată de reevaluări. Practic, am fost în recesiune în prima parte a anului

Autor: Iulian Anghel 22.11.2020

Ministrul finanţelor Florin Cîţu comen­tează, de câteva zile, la superlativ evoluţia economiei în T3 faţă de T2 – un plus de 5,6%. Datele Eurostat arată însă că România a avut una dintre cele mai mari scăderi din UE şi are cea mai înceată revenire, de la izbucnirea crizei medicale încoace.

Eurostat a revizuit datele şi arată, practic, că România a avut o creştere zero în T1 2020 faţă de T4 2019 (plus 0,3% spunea INS la vremea respectivă) şi o scădere de 12,2% în T2 faţă de T1. Privită comparativ, creşterea de 5,6% în T3 la T2 nu înseamnă deloc o revenire puternică, cum susţin preşedintele Klaus Iohannis şi miniştrii săi.

În T2, faţă de T1, Europa a scăzut, pe medie, cu 11,4%. România a scăzut cu 12,2%.

În T3, faţă de T2, media de revenire a Uniunii Europene a însemnat un plus în PIB de 11,6%. Pentru România, plusul este de doar 5,6%. Cu alte cuvinte, UE a recuperat (pe medie), în al treilea trimestru, întreaga cădere din trimestrul al doilea faţă de trimestrul întâi. Dar România a recuperat doar 46% din această scădere.

Acest lucru nu avea cum să afecteze performanţele din trimestrul al treilea. Pe me­die, căderea PIB în UE este, la T3/2020 faţă de T3/2019, de 4,3%. În Ro­mâ­­nia a fost de 6%. Este cea mai mare că­­­dere înregistrată în UE (T32020/T32019) de o ţară, cu excepţia Spa­ni­ei. Dar cifrele arată şi altceva. Spa­nia a avut o cădere, în  T2 faţă de T1, de 17,8%. A recuperat aproape tot însă în T3, la T2, făcând un salt aproape  în V, de 16,7%.

Şi România recuperează. Ministrul român al finanţelor, Florin Cîţu, este optimist şi apreciază: „O mare parte din bugetul de campanie al PSD este cheltuit astăzi pentru a ascunde ştirile oficiale şi excelente din economie. Degeaba. Nicio sumă de bani nu poate ascunde realitatea“.

Singura problemă în analiza ministrului de resort este că nu e nimic excelent în economia României. Iar realitatea ministrului român al finanţelor este cu totul alta decât cea reflectată de statistici.  Economia României a scăzut cu 12,2% în T2 faţă de T1. Iar recuperarea în T3 faţă de T2 nu este nici la jumătate. Spania, cea mai lovită ţară din UE a recuperate 90%, din pierderea trimestrială.  România a recuperat doar 45%.

Datele Eurostat, citate, mai arată ceva. Creşterea din primul trimestru a fost anulată la revizuire. INS nu spune, în niciunul dintre comunicatele sale, că avem o revizuire în T1/2020 faţă de T4/2019 de la un plus 0,3, la zero. Dacă judecăm abstract, România a fost în recesiune tehnică în primul semestru din an. Sau, cel puţin, nimeni nu-şi poate asuma gloria evitării unei situaţii tehnice care nu are nicio importanţă, oricum.

Economiştii au reţineri: creşterea economică nu este în V cum susţine ministrul finanţelor.

Va fi în W pentru că trimestrul al patrulea va consemna o scădere. În plus, chiar pe datele curente, nu poţi spune că ai un V, la o cădere de 12% şi o recu­perare de 6% trimestru la trimestru.

În aceeaşi vreme, guvernul chel­tu­ieş­te însă masiv, din împrumuturi, pen­tru su­s­ţi­­nerea economiei. Deficitul buge­tar va ajunge în acest an la 9 – 10 % din PIB. De la începutul anului până la fina­lul lui au­gust, datoria publică a cres­cut cu 76,6 mld. lei (15,7 mld. euro), până la 450 mld. lei (92,4 mld. euro), cel mai mare salt anual înregistrat vreodată de România.

Guvernul a renunţat la orice plan de control al cheltuielilor bugetare. La final de an, nu există nici cea mai sumară prognoză despre felul în care finanţele publice vor arăta în următorii ani. În lipsa lor, prognozele Comisiei Europene, oricât de aproximative, rămân singurul instrument de orientare. Potrivit sursei citate, în 2022, datoria publică a României ar urma să ajungă la 63,6% din PIB, ceea ce ar însemna aproape o dublare a datoriei publice în doar trei ani de zile.

Deficitul public va rămâne enorm în aceşti ani – peste 5% din PIB -, fără putinţă de a aloca bani suficienţi pentru investiţii. Cheltuielile curente vor înghiţi tot şi tot nu va fi de ajuns.