Apelul ZF de a trece coordonarea spitalelor în subordinea Ministerului Sănătăţii a fost preluat şi de preşedintele Iohannis: „O altă soluţie pe termen lung pentru a preîntâmpina situaţii precum cea de la Piatra Neamţ este preluarea coordonării actului medical înapoi la Ministerul Sănătăţii“

Ziarul Financiar a scris încă din martie că se impune trecerea spitalelor în subordinea centralizată a Ministerului Sănătăţii, în contextul în care haosul şi dezorganizarea unui sistem spitalicesc cu conduceri diferite de la judeţ la judeţ au lăsat spitalele fără echipamente de protecţie sau medicamente l Şi managementul spitalelor trebuie să fie profesionalizat.

Tragedia de la Neamţ, în urma unui incendiu în secţia de ATI a spitalului judeţean în care au murit zece pacienţi, a zguduit încă o dată sistemul medical din România, iar preşedintele Klaus Iohannis a adus în discuţie o temă despre care Ziarul Financiar vorbeşte de nouă luni – trecerea spitalelor în subordinea Ministerului Sănătăţii.

„O altă soluţie pe termen lung pentru a preîntâmpina situaţii precum cea de la Piatra Neamţ este preluarea coordonării actului medical înapoi la Ministerul Sănătăţii. însă vom putea face asta odată cu adoptarea unui pachet de legi ale sănătăţii, la care lucrează deja specialişti din Minister“, a declarant Iohannis într-o conferinţă de presă. Despre această idee Ziarul Financiar a scris chiar în această săptămână, înainte de intervenţia pre­şedintelui. „Dezastrul de la Neamţ arată că spitalele trebuie trecute neîntârziat în subordinea Ministerului Sănătăţii” – scria Ziarul Financiar la 17 noiembrie.

În conferinţa de presă, şeful statului a revenit, în urma unei întrebări a unui jurnalist, întărind ideea de coordonare a unităţilor medicale de către ministerul de resort.

„Trebuie întregul sistem reformat, trebuie dusă coordonarea actului medical înapoi la Ministerul Sănătăţii şi lucrurile trebuie să fie modernizate, simplificate, îmbunătăţite, investiţii în spitale noi sunt necesare şi sunt deja planificate, investiţii în aparatură, dar şi în service şi în mentenanţă trebuie regândite total”, a mai spus Iohannis.

În prezent, nu există o centralizare la nivelul unei singure instituţii a spitalelor publice din ţară, o parte din spitale fiind în subordinea autorităţilor locale, o parte în subordinea Ministerului Sănătăţii, a Primă­riei Bucureşti. În plus, numirile în funcţii de conducere în spitale se fac pe criterii politice, ceea ce dă acces la fondurile publice unor persoane fără pregătire medicală.

Despre ideea trecerii spitalelor în subordinea miniserului Sănătăţii a scris Ziarul Financiar chiar în această săptămână, înainte de intervenţia preşedintelui

Ziarul Financiar a scris încă din luna aprilie 2020 că spitalele trebuie trecute în subordinea Ministerului Sănătăţii pentru a exista o centralizare a nevoilor de echipamente, resursă umană, materiale sanitare.

„Apel ZF: Măsurile care trebuie luate urgent în sănătate sunt testarea tuturor pacienţilor care intră în spitale şi preluarea spitalelor mari de către Ministerul Sănătăţii“, scria Ziarul Financiar la 29 martie 2020. Ulterior, în 15 mai 2020, ZF relua ideea centralizării unităţilor medicale, în articolul „Lecţia pandemiei de COVID-19: spitalele trebuie să intre în subordonarea directă a Ministerului Sănătăţii”.

Iar Iohannis nu este primul oficial care a expus ideea unei conduceri centralizate a spitalelor. Pe durata stării de urgenţă, Ministerul Sănătăţii a avut control asupra spitalelor din ţară, subordonate autorităţilor locale, pentru a putea avea libertate de numire sau demitere acolo unde managerul unităţii medicale nu ţinea situaţia sub control.

„Consider că, pentru încă o perioadă, unităţile sanitare trebuie să rămână în coordonarea ministerului“, spunea în luna mai 2020 Nelu Tătaru, ministrul sănătăţii.

În plus, o altă problemă din sistemul public de sănătate o reprezintă numirile pe criterii politice ale şefilor de spital. De exemplu, la Neamţ manager la momentul izbucnirii incendiului din secţia ATI era Lucian Micu, fost primar al oraşului Roman. El este de meserie jurist, numit la finalul lui octombrie în fruntea spitalului. Nu mai puţin de opt manageri a schimbat spitalul din Neamţ în decurs de un an.

ZF a prezentat cum bugetele spitalelor subordonate autorităţilor locale (consilii judeţene sau primării) s-au dublat în ultimii cinci ani, însă aceste sume nu se văd în servicii mai bune pentru pacienţi.

Un exemplu este chiar Spitalul Judeţean Neamţ, care a avut în 2020 un buget de cheltuieli de 238 milioane de lei, în creştere de la 153 mil. lei în 2019. Astfel, mai bine de 80 mil. lei au intrat în bugetul de cheltuieli al spitalului din Neamţ. În 2016, bugetul unităţii medicale din Neamţ a fost de 132 mil. lei de cheltuit, astfel că în decurs de patru ani bugetul s-a dublat, din calculele ZF, fără ca acest lucru să se vadă în serviciile oferite pacienţilor.

În România sunt 523 spitale în total, potrivit datelor publice de la INS, dintre care 368 sunt spitale de stat şi 155 sunt private.