„Bani din elicopter“ în Cehia, autostimulare la banca centrală maghiară, excepţionalism polonez - autorităţile est-europene abordează cât se poate de original noua criză

Descris de mulţi ca fiind un populist, premierul Cehiei, miliardarul şi omul de afaceri Andrej Babis, a redus impozitul pe venit pentru a stimula suplimentar economia lovită de recesiune. Criticii văd în acest lucru un cadou electoral oferit direct de la buget poporului înainte de alegerile de anul viitor. Babis în schimb spune că sunt „bani din elicopter“, un instrument exotic de impulsionare a cheltuielilor populaţiei în vremuri de criză care nu are o defi-niţie precisă, dar este su­biec­tul unor dezbateri încinse în prezent şi este consi­derat o alternativă la pro­grame de tipul quanti­tative easing (QE), sau achiziţii de active, derulate de băncile centrale. Impo­zitul minim a fost co­bo­rât la 15-23%.

Băncile centrale din mai multe economii emergente, printre care Polonia, Ungaria şi România, au sărit în ajutorul economiilor cu programe, în câteva cazuri chiar masive, de achiziţii de active, în principal de obli­gaţiuni. Dar nu şi banca centrală a Cehiei, care con­sumă multă energie protejând coroana de specu­latori. De altfel, instituţia a menţionat o posibilă desta­bilizare a cursului de schimb ca motiv de a nu adopta QE, deşi poate achiziţiona obligaţiuni guver­na­mentale în urma unor modificări legislative, spun analiştii de la Fitch.

În schimb, banca centrală a Ungariei pare că nu mai ştie ce active să mai cumpere. Ultimele sale pregătiri arată că instituţia, condusă de un aliat şi prieten al premierului Viktor Orban, va împinge achiziţiile de obligaţiuni la un alt nivel, ţintind cumpărarea de titluri de datorie ale unei companii deţinute de una din fundaţiile sale. Aceste entităţi au intrat adesea în atenţia publicului prin investiţii scumpe, cum ar fi obiecte de artă şi chiar un castel.

În timp ce şi alte bănci centrale intră în teritorii ne­cu­noscute în căutarea de acti­ve şi soluţii pentru stimu­larea economiei - Banca Centrală Europeană cum­pără obliga­ţiuni cor­porate direct de la emitenţi - niciuna nu a cum­părat vreo­dată datorii direct de la com­paniile afiliate lor, scrie Bloomberg. Noile ma­ne­vre urmează propunerii guvernatorului Gyorgy Matolcsy de a furniza credite ipotecare direct viitorilor proprietari de locuinţe - ceea ce testează un al tabu legat de creditarea directă de către băncile centrale.

„Banca centrală s-a aventurat într-un teritoriu pe­riculos cu achiziţiile de pe piaţa primară, ceea ce adau­gă un strat de risc“, spune Peter Rona, eco­no­mist, fost membru al unui partid de opoziţie şi fost mem­bru în boardul de supraveghere al băncii cen­trale.

Autoritatea monetară se pregăteşte să cumpere obligaţiuni emise de GTC, un dezvoltator imobiliar cu sediul în Polonia. Compania este controlată de Optima, înfiinţată pentru a administra un fond de un miliard de dolari creat de banca centrală pentru fundaţiile puse în funcţiune în 2013. Tranzacţia va fi un nou prag trecut de Matolcsy, care a intrat în istorie prin înlăturarea barierelor dintre guvern şi banca centrală. El a promis că va sprijini politicile econo­mice ale lui Orban, al cărui ministru a şi fost, inclusiv prin măsuri neortodoxe care nu de puţine ori s-au ciocnit cu conceptele monetare tradiţionale.

De la lansarea programului de achiziţii de active, anul trecut, banca centrală a cumpărat obligaţiuni de la mai mult de 40 de companii, printre care pro­ducătorul de combustibil Mol, dezvoltatorul imobiliar Cordia International, un distribuitor de tractoare şi operatorul local al restaurantelor McDonald. Toate tranzacţiile au presupus achiziţii de pe piaţa primară. În aprilie, Optima a cumpărat o participaţie care-i oferă controlul asupra GTC, dezvoltator de birouri în Europa Centrală, inclusiv Polonia şi Ungaria. În zona euro, băncilor centrale le este interzis să achiziţioneze obligaţiuni de la companii unde statul are participaţii care-i aduc controlul.

BCE şi-a exprimat de mai multe ori îngrijorările cu privire la tranzacţiile făcute de fundaţiile băncii centrale maghiare.

Banca centrală poloneză are în prezent în derulare cel mai mare program QE din regiune, care în octombrie se apropiase de 5% din PIB. Dimensiunea este importantă dacă autorităţile vor să îndeplinească ceea ce aproape au promis în primăvară şi chiar în toamnă, anume că Polonia va avea cea mai uşoară recesiune din UE. Pentru guvernul de la Varşovia este important acest aspect deoarece actuala recesiune este prima prin care ţara trece de la căderea regimului comunist. Polonia este singura economie europeană cu o astfel de rezistenţă la recesiune, iar rezistenţa a ajuns un fel de brand de ţară.  Însă pandemia testează limitele oricărei economii. În cea mai recentă prognoză, banca centrală poloneză prevede o scădere a PIB de 3,5% anul acesta, o evoluţie chiar bună dacă ar fi comparată cu cele ale altor state europene, şi o revenire de 3,1% în 2021, mai slabă decât s-a aşteptat iniţial. Băncii centrale nu pare să-i fie clară direcţia în care trebuie să meargă. Mai mulţi analişti se aşteaptă ca instituţia să tatoneze cu dobânzile teritoriul negativ. Dar la cea mai recentă şedinţă de politică monetară, amânată cu câteva zile, banca a menţinut dobânzile. Anunţul a fost făcut, de asemenea, cu întârziere, ceea ce sugerează că în consiliul de politică monetară discuţiile au fost încinse, cred analiştii de la ING. Unul dintre membrii acestui organism, Jerzy Kropiwnicki, a asigurat că el nu vede la ce ar fi de folos dobânzile negative în Polonia şi că nu va susţine o astfel de măsură. De asemenea, el nu crede că banca centrală mai are spaţiu pentru reducerea dobânzilor, pe care ar putea începe să le majoreze în a doua jumătate a anului viiitor, potrivit Reuters.