Business Magazin. Anual, circa 100.000 de români se mută de la oraş la sat. Principala problemă este legată de accesul la internet

Autor: Alex Ciutacu 22.11.2020

Datele INS din anii trecuţi arată că circa 100.000 de români se mută anual de la oraşe la sate, iar acest trend a fost accelerat pe fondul pandemiei care i-a forţat pe corporatişti să părăsească birourile şi să treacă la munca de acasă. Cu biroul care s-a mutat acasă şi cu băncile şcolilor mutate în diferite sufragerii şi bucătării rămâne o întrebare importantă: conexiune la internet ai?

Operatorii de reţele de telecomunicaţii din România au experimentat creşteri cuprinse între 40% şi 60% în traficul de pe reţele faţă de anul trecut. Creşterea în sine poate fi gestionată, iar companiile din sector investesc în mod constant, dar piaţa de telecomunicaţii s-a regăsit în situaţia în care a devenit necesară extinderea accelerată înspre mediul rural, odată cu trecerea la munca de acasă şi la şcoala online, au concluzionat jucătorii din piaţă prezenţi în cadrul ZF Digital Summit ’20.

„Pe măsură ce anul a trecut, a fost necesar să mergem cu serviciile din urban spre rural din ce în ce mai mult pentru că vrem ca toţi cetăţenii să aibă acces la servicii rapide prin reţele de fibră optică pe partea fixă şi de conexiuni 4G şi 5G în partea mobilă”, a explicat Valentin Popoviciu, vicepreşedinte al Digi România.

Reprezentantul Digi a explicat că operatorul a ajuns deja cu serviciile la peste 7 milioane de gospodării din România, însă cadrul legislativ nu încurajează investiţiile în extinderea către zonele rurale, o nevoie din ce în ce mai mare a economiei.

„Ne-au lipsit legislaţia şi atitudinea potrivită a autorităţilor care ar trebui să creeze un cadru potrivit pentru ca jucătorii privaţi să investească şi să aibă acces la anumite infrastructuri (n.red: precum cea de energie electrică), pentru a putea merge şi în zonele izolate. Există o discuţie despre fezabilitatea numărului de clienţi şi despre cât pot plăti ei în zonele rurale, dar avem soluţii pentru asta; ce ne lipseşte este legislaţia care să genereze un cadru pentru a construi reţele de mare viteză în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării.”

n lipsa acestor investiţii, multe zone din mediul rural nu vor putea susţine migraţia tinerilor către sate, comune şi localităţi. Rolul critic al infrastructurii de telecomunicaţii şi al conexiunii la internet iese la iveală în acest an atipic mai mult ca oricând.

 Datele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pentru anul 2019 arată că la finele anului trecut decalajul dintre urban şi rural era încă mare. Un procent de circa 75% dintre gospodăriile din mediul urban erau acoperite de servicii fixe de telecomunicaţii, în timp ce în zona rurală doar un procent de 49% dintre gospodării erau acoperite.

Într-adevăr, în locurile în care există deja reţea, România beneficiază de una dintre cele mai bune conexiuni de internet din Europa sau chiar din lume, însă această performanţă a fost atinsă astăzi datorită investiţiilor demarate încă de acum câţiva ani de către operatorii telecom.

 „Niciodată nu a fost mai clar că fără o infrastructură bună de telecomunicaţii am fi avut o situaţie foarte diferită. Să ne imaginăm că ar fi venit această criză acum cinci ani, cum am fi gestionat-o? Care ar fi fost impactul asupra PIB-ului? Da, PIB-ul scade, dar care ar fi fost impactul fără calitatea infrastructurii pe care o avem pentru că eu cred că am contribuit la a reduce scăderea PIB-ului şi economia a mers înainte mulţumită reţelei”, a atras atenţia Murielle Lorilloux, CEO, Vodafone România.

În linie cu această perspectivă, Lorilloux consideră că România este la o „răscruce de drumuri”, întrucât investiţiile operatorilor şi sprijinul legiuitorilor trebuie să vină astăzi pentru ca România să aibă o astfel de poziţie privilegiată şi peste 5 ani, în ceea ce priveşte conexiunile de internet.

„Foarte mulţi oameni lucrează de acasă, clienţii au început să muncească de acasă, să facă sport acasă, să stea mult mai mult timp în casă, ceea ce a creat o cerere mult mai mare în ceea ce priveşte calitatea conectivităţii pe parcursul întregii zile, pentru că acum nu se mai bazează pe noi doar câteva ore pe zi, întrucât sunt acasă pe parcursul întregii zile. Cred că este o schimbare majoră pentru toată lumea.”

Investiţiile trebuie să continue, iar statul trebuie să se implice mai mult, într-un domeniu în care operatorii au făcut investiţii masive din fonduri proprii în ultimii ani şi care livrează cel mai mic randament al capitalului investit pentru acţionari.

În acest context, şefa Vodafone România insistă că autorităţile trebuie să atragă cât mai eficient cele 80 de miliarde de euro disponibile pentru România din fonduri europene în următorii ani.

Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro