Cum a ajuns cea mai lovită economie din UE de criza din 2008 să fie cea mai rezistentă în anul coronavirusului. „Victoriile de pe frontul sanitar au contribuit la o redresare economică rapidă“

Lituania a suferit cea mai profundă recesiune în 2009, devenind terenul de testare a unor măsuri dure de austeritate care mai târziu au făcut ravagii în Grecia. De această dată, Comisia Europeană arată că economia lituaniană va suferi cel mai slab declin din rândul tuturor economiilor blocului, estimări din această lună indicând o scădere a PIB-ului de numai 2,2%.

Într-un fel, ţara baltică cu 2,8 milioane de locuitori a avut noroc: economia sa nu depinde de turişti, fermierii s-au bucurat de recolte bogate, iar companiile de logistică au avut de câştigat de pe urma creşterii cumpărăturilor online la nivelul continentului. Însă guvernul şi companiile ţării au învăţat în acelaşi timp de pe urma ultimei crize, devenind mult mai prudenţi înaintea crizei actuale.

În plus, Lituania a reacţionat rapid la primul val al pandemiei, impunând carantină cu numai şapte cazuri confirmate, fiind una dintre cel mai puţin afectate din Europa.

„Victoriile de pe frontul sanitar au contribuit la o redresare economică rapidă“, arată Genyte-Geciene, economist-şef la INVL Asset Management. „Companiile au avut de asemenea parte de o serie de ani de succes, supravieţuind astfel mai uşor“.

Nici visteria statului nu a fost prea afectată. Spre deosebire de haosul de după 2008, când Lituania a flirtat cu un bailout, şi-a văzut muncitorii îndreptându-se spre vest şi având nevoie de reduceri drastice de cheltuieli pentru a rămâne pe linia de plutire şi adopta euro, premierul Saulius Skvernelis a adoptat un ton de încurajare când a anunţat carantina din martie.

ìFinanţele sunt solide, statul are suficiente fonduri acumulateî, a dat asigurări acesta într-un discurs televizat. Consumatorii s-au simţit încurajaţi, iar vânzile de retail au revenit la nivelurile de dinaintea carantinei după numai două luni.

Ani de excedente bugetare au dus la ridicarea ratingului de credit al Lituaniei la acelaşi nivel ca al Japoniei. Guvernul a fost capabil să ofere un program de şomaj parţial, să amâne plăţile taxelor pentru companii şi să-i subvenţioneze pe liber profesionişti. Iar, fără companii de salvat, nu a fost nevoie de bailouturi costisitoare.

Multe industrii, dimpotrivă, s-au dezvoltat puternic. Lituania are al patrulea cel mai mic procent de sectoare ameninţate de criza pandemiei din UE, iar condiţiile meteo bune au ajutat-o să exporte al doilea cel mai mare volum de grâu din bloc în acest an.