Pentru că sutele de miliarde de euro cu care alimentează pieţele şi sistemul bancar nu reuşesc să repornească motoarele economiei, BCE va arde şi mai mulţi bani. Alte opţiuni nu are

Autor: Bogdan Cojocaru 05.12.2020

Încrederea populaţiei din zona euro că economia se îndreaptă în direcţia bună scade, la fel şi creditarea dinspre bănci spre com­pa­nii. O nouă recesiune bate la uşă. Iarna nu putea veni cu veşti mai proaste pentru Banca Cen­trală Europeană care, în lipsa ajutorului pe care-l cere de la guverne, nu poate face decât ceea ce a făcut şi până acum: să inunde şi mai mult pieţele financiare şi sistemele bancare cu un potop de bani. Dar şi această strategie îşi are limitele ei, cred oficiali de top ai BCE.

Sfârşitul săptămânii trecute a adus neobişnuit de multă activitate din partea oficialilor BCE. Fabio Panetta, membru al comitetului executiv al băncii cen­trale a zonei euro, a spus, într-un interviu pentru revista italiană L’Espresso, că pentru el este clar că măsurile de stimulare economică lansate până acum de BCE nu sunt suficiente şi că instituţia trebuie să recal­culeze direcţia în care merge economia zonei euro. Perspectiva inflaţiei, indicator în funcţie de care aceasta se ghidează pentru a evalua starea de sănătate a economiei şi care acum este cu mult sub ţinta băncii, s-a deteriorat, iar instituţia trebuie să acţioneze fără să stea pe gânduri, aşa cum a făcut în primăvară, a spus Panetta.

„Avem puterea de foc, avem instrumente pe care le putem calibra“, a asigurat economistul italian. El nu a oferit mai multe detalii despre cum poate acţiona BCE în afară de afirmaţiile că „putem face multe combinând programele noastre de achiziţii de active şi măsurile noastre de sprijinire a finanţării economiei reale prin bănci şi prin piaţa de obligaţiuni“. Panetta arată astfel direcţia pe care va merge BCE la următoarea şedinţă de politică monetară, din decem­brie. El a făcut clar că la BCE consensul este pentru acţiune. Acelaşi lucru l-a sugerat şi economistul şef al instituţiei, Philip Lane. Însă el a adus în atenţia publicului, şi poate a guvernelor, ceva ce aduce un plus de claritate în ceea ce priveşte direcţia economiilor: au apărut „semne îngrijorătoare“ că cererea şi oferta de credit se micşorează. Altfel spus, băncile au îngreunat creditarea, iar companiile nu mai apelează la bănci pentru finanţare.

Lane a explicat că îl îngrijorează posibilitatea dezvoltării „unei bucle care se autosusţine“ dacă băncile văd reducerea cererii pentru împrumuturi ca pe un indicator negativ al stării economiei, iar companiile trag aceeaşi concluzie când băncile înăspresc condiţiile de creditare. Dacă guvernele răspund prin măsuri fiscale insuficiente şocurilor ecomomice ale pandemiei se creează riscul „unei înăspriri nedorite ale condiţiilor de finanţare“, a avertizate economistul. El a vorbit după ce BCE a publicat discuţiile din ultimul consiliu de politică monetară, care înfăţişează o perspectivă întunecată pentru economia zonei euro, scrie Bloomberg.

Concluziile oficialilor sunt că drumul va fi „mai dificil decât s-a presupus iniţial“ deoarece este probabil ca nevoia de restricţii contra pandemiei să persiste şi anul viitor. „Nu poate fi exclus ca zona euro, sau cel puţin unele state, să treacă printr-o recesiune dublă“, au spus ei. Consiliul guvernator a discutat şi despre cum al doilea val al pandemiei poate avea ca rezultat „un val mai mare de falimente în mai multe sectoare, spre exemplu în comerţul de retail“.

Despre condiţiile de finanţare a vorbit şi Francois Villeroy de Galhau, un alt oficial al BCE. „În faţa incertitudinilor prelungite, primul nostru obiectiv trebuie să fie păstrarea unor condiţii de finanţare foarte favorabile atât timp cât este necesar“, a declarat bancherul francez. Aşteptările analiştilor şi pieţelor, încurajate de oficialii BCE, sunt ca banca să anunţe în decembrie un nou pachet de stimulare pentru economia zonei euro - extinderea programelor de achiziţii de obligaţiuni şi creditele extrem de ieftine acordate băncilor. Însă, spune Villeroy de Galhau, cantitatea de stimul monetar nu este singurul aspect asupra căruia trebuie să se concentreze BCE, ci şi cum acest stimul este transmis în economie.

Cu toate acestea, detaliile discuţiilor de la ultima şedinţă a BCE arată că unii membri ai consiliului erau tot mai neliniştiţi de perspectiva unui stimul monetar suplimentar, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la „posibilele discontinuităţi, efecte secundare şi „profituri diminuante“ într-un mediu cu incer­titu­dine ridicată şi condiţii financiare foarte favorabile“.

„Întrucât pieţele s-au stabilizat de la introducerea în martie a măsurilor de politică monetară croite pentru vremuri de pandemie, s-a observat că achiziţiile suplimentare de active ar putea să nu aibă acelaşi impact asupra condiţiilor financiare şi activităţii economice reale pe care le-au avut la începutul anului“, se arată în minuta şedinţei.

Oficialii BCE au avertizat, de asemenea, că politica monetară ultralaxă ar putea încuraja „guvernele să-şi asume angajamente dificil de inversat şi, prin urmare, să majoreze cheltuielile dincolo de ceea ce este necesar pentru a face faţă pandemiei“.

Anunţurile recente privind dezvoltarea vaccinurilor împotriva COVID-19 îi determină pe unii factori de decizie de la BCE să pună sub semnul îndoielii nevoia de a creşte sprijinul financiar pentru economie. Totuşi, politicile de până acum ale băncii au unul din efectele mult dorite - reducerea costurilor de finanţare ale guvernelor. Intervenţiile de săptămâna trecută ale oficialilor instituţiei au făcut ca yieldurile obligaţiunilor suverane din zona euro să scadă. Obligaţiunile cu scadenţa la 10 ani - un reper pentru costurile de finanţare ale guvernelor - ale Portugaliei s-au dus sub zero pentru prima dată. Aceasta înseamnă că investitorii plătesc guvernul portughez pentru „privilegiul“ de a-l finanţa.

Între timp, guvernele Ungariei şi Poloniei împiedică lansarea fondului de reconstrucţie econo­mică paneuropean.