Aleph Story. O scurtă istorie a monedelor virtuale şi evoluţia lor din ultimul an. O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist şi Angela Carp, Aleph News

Ziarul Financiar 03.12.2020

Ethereum, a doua cea mai puternică criptomonedă de pe piaţă, a crescut cu 350 la sută de la începutul anului. Vorbim despre istoria monedelor virtuale, dar şi despre viitorul acestora, cu Angela Carp, editor prezentator la Aleph. 

Adelina Mihai: Care este istoria monedelor virtuale?

Angela Carp: La  bază moneda virtuală promitea un singur lucru, anonimitate. Este practic un ban care nu e controlat de nimeni, vorbeam şi mai devreme, nu este reglementat, nu este centralizat de nimeni, deci poţi să faci fix ce vrei tu cu această monedă virtuală. Prima monedă virtuală a fost bitcoin, ştim deja, cred, majoritatea dintre noi, şi a apărut într-un moment oportun, aş putea spune, mai exact în 2008.  Tu ştii mai bine decât mine ce s-a întâmplat în 2008, întreaga lume a trecut printr-o criză financiară, au picat bursele, oamenii nu prea mai aveau încredere nici în bănci, nici în companii, nici în guvern, nici în nimic. Şi a apărut acest Bitcoin, care a fost prima monedă virtuală, bazată pe o tehnologie nouă sau pe o tehnologie care a fost cumva prima oară folosită.

Adelina Mihai: Deci este o monedă a încrederii. Ce îi face pe utilizatori, pe cei care investesc sau care economisesc bani în monede virtuale, să aibă încredere în această tehnologie de blockchain?

Angela Carp: Ce îi face să aibă încredere? În primul rând îi face să aibă încredere că pe piaţă pot fi scoşi maxim 21 de milioane de bitcoin. În acest moment circulă undeva la 18 milioane. Cu cât ceva este mai rar şi cu cât ceva este mai greu de obţinut, îi vom da o valoarea, aşa cum este şi aurul. Da, e greu de găsit, are o valoare mare şi noi credem că valorează mult. Aşa este şi cu bitcoinul. Este nevoie de o energie foarte mare pentru a mina un Bitcoin, dacă pot să spun aşa, şi atunci valoarea lui creşte, dar oricum totul stă în această tehnologie numită blockchain.

Adelina Mihai: Care sunt punctele vulnerabile ale monedelor virtuale, că bănuiesc că există, ca la orice sistem nou de referinţă.

Angela Carp: Dacă ai întreba un Guvern, punctul slab e că nu poate fi controlat. Pe oricine ai întreba de fapt, că ce este mai rău decât să ai o moneda care e controlată de câteva persoane? Să ai o moneda care nu e controlată de nimeni. În sine tehnologia nu prea poate fi fraudată, şi haide să îţi arăt, am rugat-o pe colegă noastră Elena să ne pună o fotografie pe care am pregătit-o.  Blockchain, da? Ne gândim la un lanţ de blocuri şi luăm aşa: Fiecare bloc are trei lucruri importante pe care trebuie să le ştim: Are o informaţie iar acea informaţie reprezintă detalii despre tranzacţie, cine a cumpărat moneda virtuală, cine a vândut-o şi suma. Acest blog mai are o amprentă, o amprentă personală care este dată de această informaţie, de această tranzacţie. Şi pe lângă această amprenta personală mai are o amprentă anterioară, care este de fapt amprenta personală a blocului anterior. Deci informaţia este de la un bloc la altul cu această amprenta.

Adelina Mihai: Şi rămâne, nu se şterge.

Angela Carp: Şi rămâne, nu se schimbă, nu se şterge. În momentul în care un hacker vine şi încearcă schimbe amprenta unui bloc din acest lanţ, poate să o schimbe, da, e în regulă, o schimbă dar ea nu va mai fi aceeaşi cu a următorului bloc. De asta este atât de puternică şi de asta tehnologia asta da atât de multă încredere.

Adelina Mihai: Deci practic am dezvoltat, nu, tehnologii noi, şi la fel ca şi în cazul Uber şi RBMB, înainte ca guvernele să găsească o metodă de reglementare, de impozitare, a acestora. Totuşi în România veniturile din criptomonede nuse impozitează cu 10%, ca impozitul pe venit. Este sau nu această cea mai bună variantă? Nu ştim încă.

Angela Carp: Nu ştim, nici eu nu ştiu să îţi spun. Ştiu doar că, uite, în România sunt undeva la 150.000 de români care investesc în bitcoin, cel puţin asta spune fondatorul şi CEO-ul bitcoin, în România. Există şi ATM-uri bitcoin, tot aduse de fondator. De-a lungul timpului monedele astea virtuale au evoluat într-un ritm ameţitor. Gândeşte-te că în ianuarie 2009, imediat după ce s-a lansat bitcoin, un Bitcoin valora 6 cenţi. Cu 50 de Bitcoin îţi luai o cafea. În 2017, când a fost un vârf pentru bitcoin, foarte aproape de 19.000 de dolari, cât este şi acum, un Bitcoin valora 850.000 de dolari. 50 de bitcoin, pardon, valorau 850.000 de dolari. Acum pe piaţă sunt mii de monede virtuale, după bitcoin, pe locul doi, cum spuneai şi tu, este ethereum, de astăzi are o valoare de undeva puţin peste 600 de dolari, deci este cu mult sub bitcoin şi nu ştiu exact ce şanse are  să devină mai importantă decât bitcoinul pentru că la Bitcoin pot fi maxim 21 de milioane în circulaţie. La ethereum în acest moment sunt peste 100 de milioane, doar acum, şi nu există o limită momentan, deci nu este atât de rar.

Adelina Mihai: Piaţă va decide. Care este viitorul criptomonedelor, din ce ai citit, din ce ai văzut.

Angela Carp: M-am uitat la un exemplu foarte interesant. Nu ştiu dacă o să aibă sau nu un viitor însă am găsit chestiunea asta: În 1960 apărea primul card bancar. Se numea Diners Dollar. A apărut ca o justificare pentru faptul că nu mai este suficient de modern cashul şi că nu mai putem să folosim doar cash. Zece ani mai târziu, în 1970, jumătate din americani aveau un card de credit. Acum e foarte posibil ca moneda virtuală să devină ceva comun, o normalitate pentru toată lumea, dar nu în acest moment. Gândeşte-te că sistemul de plata Visa suportă 24.000 de tranzacţii pe secundă. Bitcoin în acest moment suportă 7 pe secundă. E o diferenţă foarte mare, tehnologia din spatele oricărei monede virtuale, şi anume tehnologia blockchain, are cu siguranţă un viitor, inclusiv internet of things, social media, supermarketurile, farmaciile, sistemul medical, absolut tot ce ne înconjoară ar putea fi bazat pe această tehnologie numită blockchain. STS a făcut deja un sistem de vot pentru România bazat pe blockchain, care a fost trimis către Autoritatea electorală permanentă ca proiect. Deci nu ştiu dacă moneda are un viitor, dar tehnologia are cu siguranţă.

Adelina Mihai: Povesteai şi despre primul card, deci despre monedă practic. Noi când ne imaginăm o monedă, ne gândim la o monedă de metal.

Angela Carp: Mai este un lucru foarte important. Moneda virtuală reprezintă de fapt cashul digital. În momentul în care tu intri în online şi faci o tranzacţie, tu eşti urmărit, eşti un user verificat, plăteşti cu un card bancar, care e supravegheat de o bancă, banca de un sistem central, de un guvern, şi aşa mai departe. În momentul în care plăteşti cu un bitcoin nu te supraveghează nimeni. Este exact ce poţi face în viaţă reală cu cash.

Adelina Mihai: Adică te duci în zona de dispariţie, în zona de evaziune, se poate interpreta şi aşa. Să vedem care va fi şi viitorul banilor pentru că, uite, Mastercard chiar a anunţat că va înlocui cardurile din State cu portofele digitale. Deci şi cashul se duce în zona, mă rog, motivul este eliminarea plasticului dar...

Angela Carp: Eliminarea plasticului, dar uite, apropo de asta, că să devină o normalitate, în acest moment vreau să îmi cumpăr o casă de un milion de dolari şi vreau să o fac cu bitcoin, o pot face dar trebuie să o cumpăr de la un vânzător care îmi acceptă bitcoin. Deci este totuşi, deşi pare că, da, valoarea totală de piaţă a bitcoinului acum este de, îţi spun imediat că mi-am notat aici, peste 350 de miliarde de dolari. Pare mult dar este totuşi un cerc restrâns. Deci poţi folosi bitcoinul într-un cerc restrâns.

Adelina Mihai: Un club select.

Angela Carp: Într-un club select, exact. Aşa cum se folosea şi cardul în 1960. Într-un club select.

Adelina Mihai: Şi iată cum acum cu toţii avem carduri.

Angela Carp: Tu ştii mai multe, Adelina, ai peste 10 ani de ZF în spate. Nu cred că va ajunge o normalitate până când guvernul nu va putea să controleze lucrul asta.

Adelina Mihai: Corect. Tu ai prieteni care au investit în monede virtuale?

Angela Carp: Am un singur prieten care la un moment dat a zis că el avea în cont un milion în bitcoin, un milion de dolari în bitcoin şi întrebarea mea a fost următoarea, şi încă nu am găsit răspunsul, o să mă mai documentez după: Cum faci cash out? Nu cred că poţi să faci în acest moment, poate zic o prostie, poate nu zic o prostie. Pentru că lucrurile cum funcţionează? Tu, Adelina, poţi să îţi faci, poţi să ai monedă virtuală. Intri în online, îţi faci un cont rapid, îţi pui cardul tău real, de la o banca controlată, faci primul exchange, da, dai din banii tăi reali şi cumperi bitcoin, adică nu mai există niciun control. Totul întră sub această tehnologie în blockchain. Dacă eu fac un milion de dolari în bitcoin, cum îi scot. Vreau să îi văd cash, la mine în buzunar.

Adelina Mihai: Nu ai zis că îţi iei casă de la un alt utilizator?

Angela Carp: Păi asta spun. Deci doar într-un cerc.

Adelina Mihai: Este o moneda a încrederii într-un cerc restrâns.