Opinie Dan Luca, Euractiv: Evoluţia proiectelor europene prin prisma crizelor din 2021

Deşi situaţia actuală ne obligă să fim foarte pragmatici pentru a supravieţui, e important să ne raportăm la marile proiecte contemporane. Este crucial  să contextualizãm totul pentru a preveni nostalgia după trecut sau halucinaţiile viitorului.

Dacă ne raportăm la nivel european, este interesant de urmărit evoluţia a 5 meta-proiecte: aprofundarea integrării europene, suveranitatea europeană, multilateralismul global, ecologizarea şi digitalizarea.

Evoluţia trece prin filtrele anului 2021, si mã refer aici atât la  criza pandemică şi campania de vaccinare; la preconizata crizã economică şi planul de redresare; dar mai ales la schimbarea culturii sociale. Mediu virtual nu mai este ceva marginal, devine spaţiul fundamental. Este reperul dupã care ne organizãm viaţa acum şi asta dã posibilitãţi fantastice de dezvoltare.

Principalele subiecte de urmărit în 2021 sunt Uniunea Europeanã a Sănătăţii, care implicã mecanismul de coordonare cu ţările membre, mişcările anti-vaccin, întrebarea genericã despre cine va plăti factura crizei şi chiar lansarea Conferinţei despre Viitorului Europei, chematã sã redefineascã proiectul Uniunii Europene.

Anul viitor ne va aduce răspunsuri mai exacte la abordări despre fiscalitate (de asemenea despre impozitul digital), relaţia franco-germană, în special în ceea ce priveşte realitatea industrială, de exemplu proiectul Gaia X; relaţiile transatlantice; poziţionarea faţã de  Africa, bilaterala dintre UE şi Marea Britanie, reţeaua de aprovizionare pentru Europa, şi chiar politica de apărare.

Pentru ca ecuaţia să fie şi mai complicată, introducem încă de acum două variabile fundamentale: alegerile din Germania (septembrie 2021) şi cele din Franţa (primăvara anului 2022).

Fãrã a apela la slogane, criza poate aduce oportunitãţi interesante pentru România. Ca ţară membră a Uniunii Europene, România poate să îşi joace rolul mult mai pronunţat, dar trebuie o abordare strategicã pe dosarele de actualitate. Fiecare luare de poziţie inserează sistemul românesc în agenda publică contemporană. Pare puţin surprinzãtor, dar nu existã încã o comunicare a  ţării noastre pe subiecte precum multilateralismul global sau suveranitatea europeană. Normal, ceva adaptat la anul 2020, nu documente seci din anii ’90.

Dan LUCA este Vicepreşedintele EURACTIV Media. Conferenţiază în universităţi din Bruxelles şi Bucureşti. Este autorul cãrţîi “Mapping the Influencers in EU Policies”.