De ce sunt defaulturile chineze mai alarmante pentru investitori de această dată? China nu mai are milă pentru companiile slabe
Companiile chineze au parte de un duş rece după ani la rând în care au acumulat datorii, scrie Bloomberg.
Din cauza unor măsuri de combatere a creditării nereglementate şi regulilor mai stricte privind administrarea activelor, unele dintre acestea au întâmpinat dificultăţi în a-şi rambursa datoriile, ceea ce a dus la un număr record de defaulturi pe obligaţiuni în 2018 şi 2019. Când pandemia a pus pe pauză activitatea companiilor la începutul acestui an, strategii chinezi s-au grăbit iniţial să evite un nou val de plăţi neonorate.
Odată cu scurgerea anului, defaulturile din sectorul privat au părut să se restrângă, însă lista companiilor de stat cu probleme a crescut, în pofida semnelor de redresare economică. Această nouă sursă de risc a tulburat pieţele de credit chineze, determinând un accent reînnoit pe disciplină financiară şi toleranţă zero la nereguli.
Numărul defaulturilor chineze a scăzut cu 20% în primele trimestre ale acestui an graţie măsurilor legate de pandemie. Însă aceste măsuri pe termen scurt nu au făcut decât să cumpere timp. Defaulturile au accelerat din nou în S2, iar investitorii anticipau un nou an record. Seria de defaulturi din rândul firmelor cu legături cu statul, considerate multă vreme imune la astfel de probleme din cauza susţinerii implicite din partea guvernului, a zdruncinat încrederea investitorilor.
În 2016, majoritatea defaulturilor erau în industrii cu capacitate excedentară, însă în acest an durerea s-a extins la mult mai multe sectoare. În decembrie, Tsinghua Unigroup, un producător major de cipuri, a anunţat că nu va putea plăti dobânda la obligaţiuni în dolari de 450 mil. $ după ce a intrat în incapacitate de plată a unei obligaţiuni locale în noiembrie.
Faptul că guvernul chinez permite defaulturi în rândul câtorva firme susţinute de stat arată că acesta doreşte o abordare bazată pe piaţă, însă într-o manieră ordonată. Autorităţile financiare chineze s-au angajat în noiembrie să adopte o abordare de toleranţă zero faţă de fraudă şi alte nereguli pe piaţa obligaţiunilor pentru a-i proteja pe investitori.
Strategii chinezi ţin să evite o nouă bulă a datoriilor de genul celei care a apărut după criza financiară din 2008, concentrându-şi atenţia asupra prevenirii riscurilor. Pe fondul semnelor că autorităţile chineze sunt acum mai dispusă să permită defaulturi, potenţialii investitori îşi reestimează riscurile. În acelaşi timp, aceştia au devenit mai sceptici cu privire la raportările financiare ale emiţătorilor chinezi.
Cât priveşte defaultul Tsinghua Unigroup, acesta reprezintă cel mai puternic semnal că investitorii străini nu ar trebui să conteze pe un bailout al unor astfel de companii.
„Va exista o rată în creştere de defaulturi. Bailout-urile sunt puţin probabile în condiţiile în care obiectivul Chinei este de a restructura, consolida şi elimina firmele de stat în stare de zombie dacă acest lucru nu creează riscuri sistemice“, arată Andrew Chan, analist pentru Bloomberg Intelligence.