Deficitul comercial al României a ajuns la aproape 15 mld. euro după 10 luni din 2020, deşi importurile au scăzut mai mult decât exporturile în octombrie

Andrei Rădulescu, Banca Transilvania: Ajustarea mai severă a importurilor de bunuri comparativ cu cea înregistrată de exporturi este o evoluţie influenţată de reintensificarea pandemiei.

România a exportat bunuri de 51 mld. euro în primele 10 luni din 2020 şi a importat bunuri în valoare de 66 mld. euro. În consecinţă, deficitul balanţei comerciale la bunuri a ajuns la aproape 15 mld. euro, în creştere cu aproape 6%, adică 828 mil. euro, arată Institutul Naţional de Statistică (INS).

Datele pentru octombrie arată că deficitul balanţei comerciale la bunuri a fost de 1,8 mld. euro, în scădere faţă de deficitul de aproape 2 mld. de euro înregistrat în octombrie 2019, consecinţă a scăderii importurilor cu 2,9% an/an şi a exporturilor cu 1,1% an/an.

Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică din cadrul Băncii Transilvania, scrie, într-o infor­mare pentru investitori, că evoluţia din octombrie a comerţului internaţional cu bunuri al României a fost influenţată de înrăutăţirea situaţiei medicale.

„Datele indică ajustarea mai severă a importurilor de bunuri comparativ cu cea înregistrată de exporturi, într-o evoluţie influenţată de reintensificarea pandemiei“, scrie Andrei Rădulescu.

Economiştii Băncii Transilvania mai sunt de părere că exporturile nete vor con­tinua să contribuie negativ la dina­mica economiei României şi evo­luţia se va intensifica: „Pentru tri­mes­trele urmă­toa­re prognozăm o ame­liorare a cont­ri­bu­ţiei exportului net total (bunuri şi servicii) la ritmul anual al PIB, pe fondul per­­sistenţei ratei de eco­nomisire la un nivel ridicat, premiselor de depreciere gra­duală pentru cursul real efectiv al leu­lui şi îmbunătăţirii ofertei interne de bu­nuri şi servicii în următorul ciclu eco­nomic.“

Datele de la Statistică arată că aproape 80% din exporturile României sunt reprezentate de maşini şi echi­pa­men­te de transport (47% din totalul ex­por­turilor) şi alte produse manu­fac­tu­rate, care deţin 30% din totalul ex­por­tu­ri­lor României.

Exporturile de bunuri ale României sunt legate mai ales de zona euro, în spe­cial de Germania, unde pleacă peste 20% din exporturile de bunuri din Ro­mâ­nia.

Cel mai mare deficit comercial la bunuri al României se înregistrează la categoria  produselor chimice, care face aproape jumătate din balanţa negativă (7,2 mld. euro).

De asemenea, România înre­gis­trează un deficit de 2,2 mld. euro la alimente şi animale vii şi de 2,1 mld. euro la combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate.

Deficitul din zona de agroalimentară este un paradox de care România se loveşte. O ţară cu una dintre cele mai mari suprafeţe agricole din Uniunea Europeană exportă produse agroalimentare care sunt prelucrate în alte ţări europene şi apoi importate de România ca produse cu valoare adăugată mai mare. În aceeaşi vreme, randamentul agricol la hectar în România este mai mic decât în alte ţări din regiune. Sectorul agricol românesc, chiar dacă angajează aproape un sfert din forţa totală de muncă a României, produce numai 4% din valoarea adăugată brută în PIB. Spre comparaţie, în Franţa sectorul agricol aduce 1,8% din valoarea adăugată brută în economie şi angajează numai 2,6% din forţa de muncă a ţării.