Andrei Rădulescu, Banca Transilvania: Sectorului de sănătate se va dezvolta într-un ritm ridicat în acest deceniu, evoluţie influenţată de consecinţele pandemiei şi de programele UE

Sectorului de sănătate se va dezvolta într-un ritm ridicat în acest deceniu, într-o evoluţie influenţată de consecinţele pandemiei, de  potenţialul ridicat de îmbunătăţire a infrastructurii critice, precum şi de  implementarea programelor lansate la nivelul UE, este de părere Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

”Criza sanitară a luat prin surprindere întreaga planetă, iar ţările au implementat o abordare diferenţiată în ceea ce priveşte strategia de contracarare, evidenţiindu-se divergenţele continentale (SUA, Europa şi Asia), în contextul factorilor care nu sunt strict dependenţi de nivelul de dezvoltare din sfera sectorului sanitar. Analizând evoluţiile cheltuielilor cu sănătatea din ultimii ani observăm o creştere în România, atât ca nivel absolut (EUR/locuitor), cât şi ca pondere în media Zonei Euro (nucleul dur al Uniunii Europene şi principalul partener economic)”.

Astfel, cheltuielile cu sănătate/locuitor s-au majorat de la 308 euro în 2011 la 584 euro în 2018, dar România continuă să se menţină pe ultimul loc din Uniunea Europeană.

Ponderea cheltuielilor cu sănătate/locuitor în România în media Zonei Euro a crescut însă de la 12,3% în 2014 la 17% în 2018, ceea ce confirmă procesul de convergenţă graduală.

Cu toate acestea, în 2018 cheltuielile cu sănătatea au reprezentat doar 5,6% din PIB în România, sub media UE, de 9,9%.

”În România spitalele prezintă cea mai ridicată pondere în totalul cheltuielilor cu sănătate (46,5% din total în 2018, cu peste 10 puncte procentuale superior nivelului din Zona Euro. De asemenea, în România ponderea altor furnizori de bunuri medicale (spre exemplu farmacii) în totalul cheltuielilor cu sănătate este mai ridicată comparativ cu media Zonei Euro (niveluri de 25,1% respectiv 17,8% în 2018)”, a mai spus Andrei Rădulescu.

Pe de altă parte, serviciile în ambulatoriu au reprezentat doar 14,9% din totalul cheltuielilor cu sănătate în România în 2018, nivel cu 10 puncte procentuale inferior celui consemnat la nivelul Zonei Euro.

Reprezentantul BT a mai subliniat că  asistenţa medicală curativă deţine ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor de sănătate din România (aproximativ 55% din total în 2018), nivel superior ţărilor din regiune membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Poloniei.

Pe de altă parte, asistenţa medicală preventivă şi asistenţa medicală pe termen lung au ponderi reduse în totalul cheltuielilor de sănătate din România (1,4%, respectiv 5,6% în 2018, cu mult sub nivelurile înregistrate în Zona Euro, de 2,8%, respectiv 16%).

România nu este însă singura ţară din UE cu o pondere în scădere a asistenţei medicale preventive în totalul cheltuielilor cu sănătate.

Nu în ultimul rând, este de remarcat dependenţa sistemului de sănătate de finanţarea statului (79,7% în 2018, nivel apropiat de cel înregistrat în Zona Euro. De asemenea, ponderea finanţării personale în totalul cheltuielilor de sănătate este ridicată în România (19,5% din total), nivel superior celui din Zona Euro (15,3%).

„Ne aşteptăm la dezvoltarea sectorului de sănătate cu un ritm ridicat în acest deceniu, într-o evoluţie influenţată de consecinţele pandemiei (accentul pe servicii de sănătate de calitate), potenţialul ridicat de îmbunătăţire a infrastructurii critice (inclusiv proiectele de realizare a spitalelor regionale), persistenţa costurilor reale de finanţare la un nivel redus/accesibil şi implementarea programelor lansate la nivelul Uniunii Europene (Next Generation şi cadrul financiar multianual 2021-2027)”, scrie analistul.