Plusurile şi minusurile unei industrii de 50 de miliarde de lei: avem o capacitate mare de producţie de alimente, dar nu procesăm suficient

Industria alimentară românească, cu tot cu importuri, este evaluată la peste 50 miliarde lei în 2019 şi s-ar putea dubla în contextul inves­ti­ţiilor în procesare, pe de o parte, dar şi în producţie primară, pe de altă parte. În ceea ce priveşte producţia ve­ge­ta­lă, de fructe sau legume, România stă bi­ne, dar la producţia zootehnică şchiopătează.

Cifra de afaceri a companiilor din România care au activităţi de producţie în industria alimentară a crescut cu peste 50% din 2008, când a fost de 31,5 miliarde de lei, până în 2019, când s-a apropiat de 48 de miliarde de lei, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Registrul Comer­ţului. ZF a luat în calcul doar codurile CAEN de producţie din industria ali­mentară, nu şi codurile CAEN de im­por­turi, şi nu a inclus şi producţia băuturilor.

„România are un potenţial de creştere incredibil. Suntem în con­tinuare un net expor­ta­tor de materii prime şi un net importator de produse alimentare finite. E clar că e foarte mult loc de creştere şi avem practic lângă noi tot ce avem nevoie ca să creştem în domeniul zootehnic. (...) În do­me­niul suin avem nevoie să triplăm pro­duc­ţia doar ca să ajungem self-sufficient, să nu mai avem nevoie de importuri“, afir­mă Andrei Soare, general manager al Fatrom, producător şi distribuitor de aditivi furajeri şi ju­cător din piaţa de pro­ducţie de porci.

România creşte anual circa 3,9 mi­lioa­ne de porci, iar în 2019 a im­portat 1,6 mi­lioa­­ne de pur­cei şi dintr-un con­sum de 739.000 de tone de carne de porc doar 289.000 de tone de car­ne au provenit din porci năs­cuţi şi crescuţi în România, adică de la 3,75 mi­lioane de porci, fătaţi de 138.000 de scroafe, potrivit datelor oferite de reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

România are nevoie de încă 175.000 de scroafe pentru a-şi asigura necesarul de carne de porc pentru populaţie, pentru că din cauza virusului pestei porcine afri­ca­ne, prezent pe teritoriul României din iulie 2017, a sacrificat peste 540.000 de porci, iar pagubele financiare produse au fost de circa 2 miliarde de euro, potrivit reprezen­tan­ţilor Asociaţiei Producă­to­rilor de Carne de Porc din România.

„În 10-15 ani este posibil să ne hrănim cu carne de porc românească. Trebuie să avem însă în vedere că e un sector unde e nevoie mare de capital şi investiţii pentru a crea ferme de producţie de suine. Dacă nu există o strategie asumată la nivel guvernamental pe termen lung pentru acest domeniu pe care eu îl consider strategic, e dificil ca antreprenorii să vină să dezvolte fără să aibă o perspectivă clară. Guvernanţii trebuie să susţină dezvoltarea acestui sector“, mai spune Andrei Soare.

În prezent, în majoritatea judeţelor din România este interzis exportul de carne de porc în Uniunea Eu­ro­peană, din cauza evo­luţiei viru­su­lui pestei por­cine africane, pro­du­că­torilor retrăgându-li-se ştam­pila ovală, care asi­gură consumatorii că produsele puse pe piaţă sunt de calitate şi sigure.

„Abatoarele existente şi fabricile au­to­rizate pot procesa la capa­citate maximă de 4-5 ori mai mult decât producţia de car­ne din România, am putea hrăni Româ­nia şi jumătate din Europa, dar noi facem doar 30% din carnea de porc de consum pentru România. (...) Trebuie să eradicăm pesta porcină, pentru că pune piedici dezvol­tării“, spune Sorin Minea, pre­şedintele Federaţiei Patronale Ro­mâne din In­dus­tria Alimentară (Romali­menta) şi preşedintele Angst, unul dintre cei mai importanţi producători de mezeluri.

Totuşi, pentru a lucra la capacitate ma­ximă, Grigore Horoi, preşedintele Agricola Bacău, unul dintre cei mai importanţi producători de carne de pui şi mezeluri, dar şi produse ready meal, susţine că industria procesatoare de carne necesită investiţii foarte mari în infra­struc­tură şi echipamente, dar în acelaşi timp şi în resurse umane.

România are, în prezent, 185 de aba­toare autorizate, iar capacitatea de aba­to­rizare este de aproape patru ori mai mare decât numărul de animale pe care îl care, po­trivit datelor de la Autoritatea Naţio­nală Sanitar-Veterinară şi pentru Sigu­ranţa Alimentelor (ANSVSA) şi de la Ministerul Agriculturii.

De asemenea, la nivel naţional sunt peste 150 de fabrici de prelucrare a laptelui crud, cu 100 mai puţine decât acum un deceniu, însă capacitatea de pro­ducţie a acestora este dublă faţă de cât se lu­crează. Anual se procesează 1,5-1,7 mi­liarde de litri de lapte, dar capacitatea maximă este de 2,5-2,8 miliarde de litri de lapte, spun surse din piaţă, experte în domeniul lactatelor.

„Ungaria şi Polonia ne iau locul la raft“, susţine Dorin Cojocaru, preşe­din­tele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).

Totodată, deşi Româ­nia pro­duce circa 10 mi­lioa­ne de tone grâu anual, majoritatea plea­că la ex­port, pentru că, spu­ne Mihai Anghel, pro­prie­tarul Cereal­com Dolj, unul din­tre cei mai mari pro­­­du­că­tori şi co­mer­cianţi de ce­rea­le din Ro­mâ­nia, „sunt prea pu­ţini pro­ce­satori în Ro­mâ­nia pen­tru a fi con­su­ma­tă ma­teria pri­mă disponibilă“.

El adaugă că dacă ar fi mai mulţi proce­sa­tori, producătorii ar da toată materia pri­mă pe piaţa internă, dar este nevoie de timp şi de condiţii pentru a apărea procesatorii. Românii sunt şi mari consu­matori de pâine, cu un consum anual de 96,5 kg per cap de locuitor, potrivit unui studiu realizat de Institutul Naţional de Statistică în 2019.

Producţia anuală de pâine din Româ­nia este de 1,5 milioane de tone, conform da­telor de la Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN). În fiecare an se im­portă circa 800.000 de tone de pâi­ne con­ge­lată, susţine anterior Laurenţiu Baciu, fos­tul preşedinte al Ligii Asocia­ţi­ilor Produ­cătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Cu alte cuvinte, chiar dacă industria alimentară creşte an de an, la o piaţă agricolă de aproape 40 de miliarde de lei piaţa alimentară ar fi trebuit să fie cel puţin dublă.

Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Patronale Române din In­dus­tria Alimentară: Abatoarele existente şi fabricile au­to­rizate pot procesa la capa­citate maximă de 4-5 ori mai mult decât producţia de car­ne din România, am putea hrăni Româ­nia şi jumătate din Europa, dar noi facem doar 30% din carnea de porc de consum pentru România. (...) Trebuie să eradicăm pesta porcină, pentru că pune piedici dezvol­tării.