După un an de intervenţii pentru salvarea economiei din pandemie, cea mai puternică bancă centrală a lumii alege prudenţa şi tipărirea de bani
În ultima şedinţă de politică monetară din acest an, banca centrală americană s-a angajat să injecteze în continuare lichiditate în pieţele financiare până când redresarea economiei SUA este asigurată, o promisiune pe termen lung care i-a dezamăgit însă pe unii economişti care se aşteptaseră la o acţiune imediată pentru întărirea economiei.
În martie, Fed anunţa că va recurge la întreg arsenalul de instrumente pentru a susţine gospodăriile, businessurile şi economia americană în această perioadă extrem de dificilă, un aşa-numit „QE infinity“.
Perspectivele pe termen scurt s-au deteriorat din cauza accelerării pandemiei, determinându-i pe unii economişti şi investitori să aştepte un nou pas major de relaxare a politicii monetare din partea Fed. Însă perspectiva pentru a doua parte a anului 2021 şi propriile proiecţii ale băncii centrale s-au îmbunătăţit pe fondul veştilor bune privind vaccinurile, sugerând că o acţiune mai în forţă nu este necesară, notează Financial Times.
Fed a anunţat că va continua să achiziţioneze titluri de datorie de 120 miliarde de dolari pe lună până când va fi înregistrat un „progres substanţial“ în atingerea obiectivelor sale de stabilitate a preţurilor şi ocupare maximă a forţei de muncă, ţinte ce nu se vor materializa probabil în economia postpandemie pentru o lungă perioadă de timp.
Anunţul Fed i-a dezamăgit pe unii economişti. Ian Shepherdson, economist-şef la Pantheon Macroeconomics, caracterizează decizia băncii drept o „oportunitate pierdută“.
„Pe scurt, aceasta este o micro-relaxare“. „Apreciem că începutul vaccinării face perspectivele pentru 2021 mai luminoase, însă pe termen scurt economia are nevoie de tot ajutorul pe care-l poate primi“.
Totuşi, preşedintele Fed Jerome Powell a subliniat disponibilitatea băncii de a lua noi măsuri dacă acest lucru va fi necesar. Oficialii Fed se aşteaptă în continuare la o redresare dificilă, o majorare a dobânzilor nefiind preconizată cel puţin până la sfârşitul anului 2023, însă aceştia sunt ceva mai optimişti cu privire la perspectivele pe termen mediu ale economiei americane.
Aceştia şi-au revizuit astfel în sus estimările privind PIB-ul din 2020 şi 2021 şi au anticipat un şomaj mai redus, de 5%, pentru sfârşitul anului viitor comparativ cu proiecţiile din septembrie.
Fed-ul se aşteaptă acum ca PIB-ul american să scadă cu doar 2,4% în 202, comparativ cu declinul de 3,7% estimat în septembrie. Pe 2021, economia americană este aşteptată să avanseze cu 4,2% comparativ cu proiecţia anterioară de 4,0%.
Comparativ, economia zonei euro este aşteptată să se contracte cu 7,8% în 2020 înainte de a avansa cu 4,2% în 2021 şi 3% în 2022. Economia UE este prognozată să se contracte cu 7,4% în 2020, înainte de a se redresa cu o creştere de 4,1% în 2021.
Şomajul din zona euro este aşteptat să crească de la 7,5% în 2019 la 8,3% în 2020 şi 9,4% în 2021, înainte de a scădea la 8,9% în 2022. În UE, şomajul ar urma să urce de la 6,7% în 2019 la 7,7% în 2020 şi 8,6% în 2021, înainte de a scădea la 8,0% în 2022.
Revenind la Fed, în apărarea deciziei de a nu fi mai agresiv acum cu achiziţiile de active, Powell a admis limiteze capacităţii băncii centrale de a afecta peisajul economic pe termen scurt, acesta sugerând că politica fiscală este mult mai potrivită să ofere ajutor în lunile următoare.
Indicele dolarului a urcat puternic după anunţul Fed, însă creşterea a fost una de scurtă durată, potrivit CNBC. Dolarul a atins ulterior minime pe 2 ani/2 ani şi jumătate în raport cu cele mai importante monede în condiţiile în care progresul făcut în aprobarea unui pachet de stimulente în SUA şi în încheierea unui acord legat de Brexit a crescut apetitul pentru risc în detrimentul celor mai sigure active.