Europa curiozităţilor: Deşi aruncă bani din elicopter, Occidentul se confruntă cu deflaţie. România, săracă şi strâmtorată, a ajuns la o inflaţie „de manual”

România a avut în noiembrie 2020 o inflaţie de 2,1%, aproape de nivelul de 2%, considerat de economişti ca fiind optim pentru economie şi aproape de ţinta BNR de 2,5%.

România a avut în noiembrie o inflaţie de 2,1% pe indicii naţionali, un nivel aproape de ceea ce consideră economiştii inflaţia optimă pentru o economie sănătoasă. În aceeaşi vreme,  zona euro se confruntă cu deflaţie, după câţiva ani de inflaţie aproape spre zero.

Pandemia a adus, odată cu scăderea cererii un nivel de inflaţie aproape de optim în România. Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank este de părere că inflaţia este stabilă şi este la cel mai bun nivel din ultimii 30 de ani în România.

„Inflaţia, aşa cum am învăţat la şcoală trebuie să fie pozitivă, redusă şi stabilă. Situaţia în care ne aflăm acum este una confortabilă, probabil din perspectiva inflaţiei avem cea mai bună situaţie de după ‘90, iar perspectivele sunt să rămânem într-o zonă de confort”, a spus Ionuţ Dumitru.

Ţările occidentale din Uniunea Europeană s-au confruntat mai mulţi ani cu inflaţie scăzută, iar pandemia a dus evoluţia preţurilor într-o zonă de deflaţie.

„Banca Centrală Europeană se străduie de câţiva ani să urce inflaţia şi nu reuşeşte, chiar şi cu bani din elicopter.  Vechea teorie potrivit căreia dacă sunt bani mai mulţi în piaţă inflaţia neapărat va creşte nu mai stă în picioare. Inflaţia în zilele noastre este foarte puţin rezultatul unui fenomen monetar”, a spus Adrian Vasilescu, BNR.

România are, pe metodologie europeană, o inflaţie de 1,7%, a patra cea mai mare din Uniunea Europeană, însă mai mică decât în Polonia, Cehia sau Ungaria. În aceeaşi vreme, preţurile scad în Germania, Spania sau Italia.

Adrian Codîrlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari, spune că în general ţările din zona euro au avut deflaţie în timpul recesiunilor, faţă de ţările emergente care au o rată de creştere economică mai mare şi în consecinţă rămân cu inflaţie. De asemenea, un alt factor pentru inflaţie este deprecierea monedei naţionale faţă de euro.

„La noi practic avem diferenţial de inflaţie faţă de zona euro ceea ce înseamnă pe termen lung o tendinţă de depreciere a monedei locale. Iarăşi la euro şi moneda e stabilă şi e folosită pentru stocarea avuţiei. Este ca şi dolarul. Toate ţările care utilizează monede considerate active de siguranţă în caz de criză îşi păstrează valoarea”, a spus el.

În condiţiile în care inflaţia în România a intrat în apropierea ţintei Băncii Naţionale a României, cursul este relativ stabil şi băncile dispun de lichiditate, s-a ridicat problema reducerii mai mult a dobânzii de referinţă, care este în acest moment în România la 1,5%. Adrian Vasilescu explică: „Mulţi critică banca centrală că nu coboară mai mult rata dobânzii de politică monetară. Banca explică că nu poate coborî mai mult în condiţiile în care avem două deficite care sunt cele mai mari din Uniunea Europeană: deficitul bugetar, care a depăşit de mai bine de 3 ori rată admisă, şi pe de altă parte este balanţa importurilor şi exporturilor. Ei (alte state europene – n. red.) stau bine şi aşa se justifică dobânzile spre zero.

Pentru bunul mers al economiei este nevoie de inflaţie pozitivă şi stabilă. O inflaţie de 2%, nivelul optim, înseamnă că există cerere în piaţă şi în acelaşi timp preţurile nu urcă galopant.

Inflaţia în România a crescut până aproape de 8% în criza trecută, în 2008, apoi a scăzut constant până în 2016, când , în date statistice, România a avut deflaţie: -1,5%. Banca Naţională a precizat atunci că scăderea preţurilor a fost cauzată artificial de reducerea taxelor, în special a TVA-ului. În consecinţă, România a avut în 2016 inflaţie negativă. În perioada 20117 şi o parte din 2018 inflaţia a intrat într-un ciclu normal, însă, în 2018-2019 a făcut un salt

Banca centrală vede până la finalul lui 2020 o inflaţie de 2,1% pe indicele naţional 2% în T1, 2021, urmând ca apoi să crească până la 2,5% la finalul anului, deci în ţinta BNR.

Prognoza lui Ionuţ Dumitru este în linie cu cea a băncii naţionale. El menţionează totuşi că există riscuri privind creşterea inflaţiei, în special din zona creşterii de taxe şi impozite.

„Sunt riscuri la orizont, legate de evoluţia politicii fiscale în primul rând. O eventuală creştere de taxe şi impozite poate avea un impact inflaţionist. Riscuri există deci, dar aş spune că avem o situaţie mai mult decât confortabilă, iar perspectivele sunt să rămânem în zona de confort în perioada următoare. Politica fiscală este cea care va creiona direcţia multor indicatori macroeconomici în perioada anilor următori”, a spus Ionuţ Dumitru.