Presiunea creditelor neperformante a continuat să se diminueze, rata NPL oscilând în 2020 în jurul a 4%. Cel mai scăzut nivel al ratei NPL din 2020 şi din ultimul deceniu, de 3,92%, a fost înregistrat în octombrie
Băncile au continuat să-şi cureţe bilanţurile în primele zece luni din anul 2020, astfel că rata medie a creditelor neperformante (NPL - non-performing loans) în sistemul bancar românesc a oscilat în jurul a 4% din total împrumuturi, potrivit BNR.
Rata medie a creditelor neperformante în sistemul bancar românesc a scăzut în octombrie 2020 la 3,92%, minimul anului, după ce în septembrie era de 4,06%, iar în lunile de vară a fost peste nivelul de 4,31% din totalul creditelor.
În luna august, rata NPL era de 4,31%, după ce în iulie ajunsese la 4,35%, iar în iunie urcase la 4,38% din totalul creditelor. Însă, rata de neperformanţă a rămas sub nivelurile din vara anului 2019, când oscila în jurul a 4,6-4,7%.
Cel mai scăzut nivel al ratei NPL din acest an, dar şi din ultimul deceniu, de 3,92%, a fost înregistrat în luna octombrie 2020, apropiat de valoarea din martie 2020, de 3,94%. Practic, rata NPL a coborât în octombrie la cel mai scăzut nivel de după anul 2009, când semnele crizei financiare globale se simţeau pe piaţa locală.
Comparativ, în 2014 rata NPL trecea de 20% din total credite.
Noua criză adusă de pandemia de coronavirus afectează întreaga economie şi, implicit, şi sectorul financiar, şi poate aduce, în timp, o creştere a ratei NPL.
În urma flexibilizării cadrului prudenţial, realizată de BNR în 2020, creditele amânate pe o perioadă mai mare de 3 luni nu au fost considerate problematice/neperformante şi băncile nu a trebuit să pună bani deoparte provizionându-le. Însă, probleme pot apărea din 2021 dacă unii debitori - persoane fizice sau companii - afectaţi de impactul economic negativ al crizei coronavirus, nu vor reuşi să reia plata creditelor după expirarea păsuirii permisă de cadrul legislativ. În aceste condiţii, rata NPL poate reveni pe creştere puternică.
Sistemul bancar a încheiat anul 2019 cu o rată NPL de 4,08% din total împrumuturi, după cum reiese din statisticile BNR. Pe parcursul anului 2018, rata NPL a coborât sub pragul de 6% în luna mai şi sub 5% în luna noiembrie 2018, continuând ajustarea din anii precedenţi. Tendinţa de scădere a ratei NPL s-a produs după ce în perioada crizei economice unu din cinci credite eşuase în categoria neperformantelor, devenind o problemă majoră pentru sistemul bancar.
În ultimii patru ani rata creditelor neperformante s-a redus în România de mai mult de trei ori, cel mai rapid ritm de scădere din UE.
Vulnerabilităţile legate de rata NPL şi rata măsurilor de restructurare sunt diminuate de cel de-al treilea indicator de analiză a calităţii activelor, respectiv gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante, care plasează sistemul bancar românesc pe cel mai prudent interval valoric stabilit de Autoritatea Bancară Europeană pentru acest indicator, precum şi peste media europeană (de circa 45%).
Băncile şi-au intensificat eforturile de reducere a expunerilor neperformante fie prin operaţiuni de write-off, fie prin cesiuni de portofolii importante de credite.
Reducerea ratei de neperformanţă a fost încurajată şi de BNR, care a dat undă verde bancherilor în vara anului 2014 pentru a scoate în afara bilanţului creditele provizionate integral, cu posibilitatea de a urmări debitorii ulterior pentru recuperarea creanţei.
Cel mai activ vânzător de NPL-uri a fost în ultimii ani BCR. Banca controlată de grupul austriac Erste a vândut şi cele mai mari pachete din piaţă. Printre băncile care au vândut pachete de NPL-uri se mai numără şi BRD-SocGen, CEC Bank sau Intesa Sanpaolo.