Preşedinţia germană a UE: buget european de compromis, acord pentru Brexit şi un posibil tratat de investiţii cu China

Autor: Bogdan Cojocaru 30.12.2020

Germania a preluat preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene pentru şase luni în iulie, în plină criză economică provocată de pandemie, cu misiunea de a da o direcţie relaţiilor dintre UE şi marile puteri ale lumii şi de a supraveghea punerea în funcţiune a bugetului european comun şi a mecanismului de reconstrucţie economică post-Covid.

Guvernul de la Berlin, condus pentru ultima dată de cancelarul Angela Merkel, a reuşit să-şi lase amprenta asupra multora dintre aceste probleme. Un acord pentru un Brexit ordonat a fost obţinut pe ultima sută de metri. De asemenea, opoziţia Ungariei şi Poloniei, ţări considerate ca erodând statul de drept, faţă de bugetul comun al Uniunii a fost înfrântă, diplomaţii spunând că la un compromis s-a ajuns cu ajutorul Berlinului, şi astfel s-a permis punerea în mişcare a planului european de  consolidare a economiei. Mai nou, UE şi China se apropie de un acord de investiţii care ar oferi companiilor europene un acces şi o protecţie mai bune pe piaţa chineză, spre iritarea noii administraţii americane, scrie EUobserver. Comisia Europeană i-a informat luni pe cei 27 de ambasadori ai UE la Bruxelles cu privire la ultimele progrese în discuţii, care au loc din 2014. Niciunul dintre diplomaţi nu a ridicat obiecţii pentru continuarea negocierilor, ceea ce înseamnă că un anunţ privind acordul ar putea veni curând.

Discuţiile au fost blocate de ani de zile, Beijingul nereuşind să respecte promisiunile privind ridicarea restricţiilor asupra investiţiilor companiilor europene în China. Tensiunile recente dintre administraţia americană a preşedintelui Donald Trump şi Beijing s-ar putea să fi contribuit la schimbarea poziţiei chineze.

Pentru UE, care a descris China drept rivalul său sistemic, acordul ar elimina barierele din calea investiţiilor în China în anumite sectoare economice, cum ar fi imobiliarele, industria manufacturieră, construcţiile şi serviciile financiare.

Acordul ar aborda, de asemenea, politicile chineze despre care UE spune că denaturează piaţa, cum ar fi subvenţiile industriale, controlul statului asupra întreprinderilor şi transferurile forţate de tehnologii de la firmele europene care îşi stabilesc fabrici în China.

Pentru China, care a căutat un acces mai mare la sectorul energetic din Europa, acordul este de aşteptat să ofere unele posibilităţi de a investi în energii regenerabile pe bază de reciprocitate.

Acordul ar putea da apă la moară Beijingului, care se laudă că este o forţă geopolitică care sprijină multilateralismul, şi ar putea atenua efectul verificării speciale de către UE a investiţiilor chineze.

Acordul de investiţii ar putea, de asemenea, să dea mai mult curaj Chinei pentru a cere începerea negocierilor privind un tratat commercial. UE a declarat că un pact privind investiţiile este o condiţie prealabilă în acest sens. Progresul a avut loc în ciuda relaţiilor tensionate dintre UE şi China din acest an.

În ceea ce priveşte relaţiile cu Rusia, Germania permite în continuare monopolului rus al exporturilor de gaze naturale Gazprom să construiască gazoductul Nord Stream, căruia i se opun Polonia şi Ucraina. Acesta este un proiect intern, însă efectele lui se vor simţi în mai multe state europene.