Retrospectivă 2020. Piaţa farma în anul 2020. Adaptarea la cererea din piaţă a marcat industria farmaceutică, de la producătorii locali până la distribuitori şi farmacii

Sectoarele producţiei, distribuţiei şi retailului de medicamente au fost printre puţinele care au continuat să rămână deschise în plină pandemie. În contextul în care graniţele s-au închis, iar fiecare ţară şi-a protejat producţia de medicamente, acest domeniu şi-a demonstrat încă o dată importanţa în lupta cu noul inamic global. Nu au lipsit însă crizele la medicamentele ieftine, dar şi la cele care tratează boli grave, iar producătorii locali şi-au schimbat rapid strategia pentru a răspunde nevoilor pacienţilor.

Producatorii locali susţin nevoia de medicamente din piaţa

Primii trei producători locali de medicamente – Terapia Cluj, Zentiva Bucureşti şi Antibiotice Iaşi, au funcţionat cu motoarele turate în pandemie, susţinând cererea din piaţă, de la medicamente precum paracetamolul sau produse ca dezinfectanţii. Zentiva a triplat producţia de paracetamol, Antibiotice a reluat producţia acestui medicament, alături de algocalmin, iar Terapia a pus pe piaţă dezinfectanţi şi a adus favipiravir, un antiviral folosit în tratamentul simptomelor uşoare şi medii de COVID-19.

Linişte în zona tranzacţiilor

Pandemia a oprit tranzacţiile în retailul farmaceutic, un sector extrem de dinamic înainte de criza sanitară. Farmaciştii au investit în măsurile de siguranţă pentru angajaţi, păstrând farmaciile deschise şi în starea de urgenţă, angajaţii din acest domeniu fiind de asemenea în prima linie de luptă cu virusul. Nici în sectorul producţiei de medicamente nu au fost mutări în piaţă, după ce anul anterior a fost unul plin, cu anunţuri de tranzacţii inclusiv în zona de producţie.

Cuvintele de ordine – siguranţa angajaţilor şi stocuri

Producătorii locali de medicamente au fost printre primii care au simţit efectele pandemiei de COVID-19, în contextul în care China, un producător important de materie primă pentru medicamente, îşi închidea fabricile pentru a limita răspândirea virusului. Acest lucru a dus la discontinuităţi în aprovizionarea cu materie primă, dar şi creşterea costurilor, lucruri care au produs o undă de şoc în rândul marilor producători. În plus, pe măsură ce pandemia îşi arăta „colţii”, toţi jucătorii din industria farma au fost nevoiţi să creeze spaţii pentru stocuri, de la medicamente, la materiale de protecţie.

Anul şi medicamentele lipsă

Cel mai căutat medicament în farmacii în 2020 a fost Euthyrox, folosit de pacienţii cu afecţiuni tiroidiene, pentru care farmaciile fac liste de aşteptare astfel încât pacienţii să poată avea acces la tratament. Un alt produs care lipseşte este Siofor, un medicament folosit de pacienţii cu diabet. În vreme ce autorităţile sau companiile producătoare, ambele prezente prin reprezentanţă în România, fără activitate de producţie, spun că medicamentele au ajuns sau urmează să ajungă în România, pacienţii se plâng în continuare de lipsa produselor, mergând din farmacie în farmacie pentru a le căuta. Nu este prima situaţie de criză generată de lipsa unor medicamente, în anii anteriori fiind de asemenea alte produse de negăsit.

Suspendarea taxei clawback – gura de oxigen pentru producţia locală

Taxa clawback, un procent plătit trimestrial de producătorii de medicamente din vânzări, a fost plafonată la 15% pentru medicamentele produse în România, pe fondul unui consum mai mare de medicamente al românilor în pandemie. în cazul medicamentelor inovative, taxa a fost plafonată la 25%, iar pentru medicamentele generice, nivelul de plafonare este de 20%. Măsura a fost adoptată la 23 aprilie de Camera Deputaţilor.

Piaţa de medicamente scade uşor, după boom-ul din martie

Criza de COVID-19 a influenţat vânzările de medicamente, piaţa resimţind din plin efectul accesului îngreunat la servicii medicale al pacienţilor, după cum arată datele privind volumele şi vânzările de medicamente al companiei de cercetare de piaţă Cegedim. După ce în luna martie, pe fondul panicii produse de pandemie, românii şi-au făcu stocuri de medicamente, în lunile următoare, restricţiile de călătorie şi medicamentele cumpărate anterior au dus la diminuarea semnificativă a vânzării acestor produse în farmacii. Valoarea produselor eliberate către pacienţi în perioada octombrie 2019-septembrie 2020  s-a redus cu 4%, până la 17,4 miliarde lei.

Britanicii de la GSK Farma retrag reprezentanţa locală

Britanicii de la Glax­oSmithKline(GSK) au decis să închidă operaţiunile diviziei Farma din România, unde activează prin inter­mediul unei reprezentanţe, fiind vorba de o decizie la nivel internaţional, care priveşte mai multe pieţe din Europa de Sud-Est şi Centrală şi Marea Baltică. Retragerea reprezentanţei Farma nu va avea impact asupra accesului pacienţilor la medicamentele GSK, acestea urmând să fie aduse prin parteneri.

Vânzări record la paracetamol

Vânzările de paracetamol au fost în creştere în ultimii ani în România, iar producătorii de medicamente spun că a crescut cererea pentru paracetamol în contextul actual, în criza generată de răspândirea coronavirusului. Brandul Paracetamol, un me­dicament eliberat fără reţetă (OTC), produs de fabrica de medicamente Zentiva Bucureşti, a urcat până pe locul al treilea în clasa­mentul celor mai vândute me­dica­mente în primele opt luni din an, din ianuarie până în august 2020, potrivit datelor oferite ZF de compania de cercetare de piaţă IQVIA.

Tranzacţie înainte de pandemie

În februarie, înainte ca noul coronavirus să se răspândească şi în România, germanii de la Phoenix, acţionarii Help Net, au anunţat o achiziţie, cumpărând 52 de farmacii Remedia, de la omul de afaceri Valentin ţăruş. Tranzacţia s-a ridicat la 8,5 mil. euro. Tranzacţia a dus Help Net la 350 de unităţi şi retailerul a urcat pe locul al treilea în topul celor mai extinse reţele de farmacii, după Catena şi Dr.Max (Sensiblu).

Schimbări în managementul companiilor

Piaţa farma şeste una dintre cele mai constante industrii la nivelul structurilor de conducere, însă un trend nou în 2020 în rândul businessurilor internaţionale care activează în piaţa de profil şi au făcut schimbări în management a fost numirea unor executivi români. Sanofi, Roche din industria de medicamente sau A&D Pharma, din retailul şi distribuţia de produse farmaceutice au ales români cu experienţă de zeci de ani să conducă operaţiunile locale. În plus, manageri români cu experienţă au fost numiţi în fruntea unor pieţe importante, cum este cazul lui Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj, numit în fruntea pieţei din Rusia a grupului Sun Pharma, din care face parte şi Terapia.