ALEPH STORY: Din ce în ce mai mulţi români se angajează la stat. O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist şi Dan Pavel, editor-prezentator STIU

ZF şi Aleph News, cel mai nou post de televiziune din România, vor avea în fiecare zi de la ora 18.00 pe zf.ro şi pagina de Facebook a ZF o discuţie legată de unul dintre subiectele importante ale zilei, indiferent că este politic, social, cultural, economic sau de business.

O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist ZF, şi Dan Pavel, editor-prezentator Aleph News – ŞTIU.

 

Adelina Mihai: 1 din 4 angajaţi din România lucrează la stat, iar statul a continuat să facă noi angajări în plină criză generată de pandemia de coronavirus. Ce arată ultimele statistici? Câţi bugetari mai avem?

 

Dan Pavel: Ultimele statistici arată că avem din ce în ce mai mulţi. Aproape fără număr. Ne uităm că în fiecare an creştem, mai punem câteva zeci de mii de angajaţi la numărul total. Avem 1,24 milioane de angajaţi la stat în momentul ăsta, cu 46.000 mai mulţi decât în urmă cu doi ani. Avem cheltuieli tot mai mari cu bugetari, în condiţiile în care mergem către un deficit în acest an de 10% din PIB. Avem o decizie a Guvernului în momentul acesta de a plafona salariile bugetarilor şi foarte multă nemulţumire în sectorul bugetar. Şi mai avem ceva, mai avem senzaţia oamenilor că dăm banii degeaba, salariile bugetarilor, ceea ce nu mi se pare o discuţie corectă. Este mult mai nuanţată discuţia asta.

 

Adelina Mihai: Da, şi dacă ne uităm la ce s-a întâmplat la criza precedentă, cea din 2008, practic atunci aveam 1,4 milioane de angajaţi la stat, pe vremea moştenirii lăsate de guvernul Călin Popescu Tăriceanu, şi până în 2010 – 2011, noi am ajuns din nou la 1,2 milioane de bugetari, dar nu s-au făcut concedieri ci s-au blocat angajările. Se făcea o angajare la 7 plecări şi practic o mare parte din bugetari au ieşit din sistem prin pensionare şi aşa s-a făcut marea restructurare. Şi apoi ne-a lovit criza crizelor şi în 2010 am tăiat salariile cu 25%, pe care le-am plătit ulterior, că au dat în judecată bugetarii statul pentru că au tăiat salariile. Care sunt ministerele cu cei mai mulţi angajaţi acum? Sau care sunt reacţiile poliţiştilor vizavi de această îngheţarea salariilor?

 

Dan Pavel: Ştii la ce mă gândeam, apropo de asta? Că spuneam, senzaţia oamenilor este că plătim foarte mulţi bani pe salariile bugetarilor şi unii spun chiar că nu ar trebui, nu merită nimic, oamenii care mă fac să stau la coadă şapte ore că să plătesc un amărât de impozit, de exemplu. Discuţia nu e chiar aşa. Nu cred că este vină angajaţilor ci vină angajatorului, vină statului, care nu vrea să facă o reforma în bugetul asta. Marea masă de angajaţi la stat este folosită de multe ori în campanie electorale. Liderii sindicali vorbesc mai tare sau mai încet, în funcţie de interesele pe care le au în momentul acela. Nu vedem salarii diferenţiate sau creşteri de salarii diferenţiate pe fiecare angajat care să stimuleze eficientă angajatului la locul de muncă.

 

Şi performanţele. Şi vedem creşteri în masă, pentru toată lumea, stagnări în masă, pentru toată lumea, sau, cum am mai văzut, scăderi pentru toată lumea, 25%. Deci e clar că nu este un sistem sănătos, nu este un sistem care să încurajeze performanţă. Avem foarte mulţi, un sfert dintre angajaţi în sectorul de stat, dar cu toate astea avem în permanentă senzaţia că nicăieri nu sunt suficienţi. Şi uite cum ne am trezit acum, în criză asta, când am avut nevoie de DSP şi de angajat care să facă sistemul ăsta să funcţioneze, ne am trezit că nu există angajaţi. Am avut angajaţi în sistemul medical care să facă sistemul să meargă, ne am trezit că nu avem angajaţi. Poliţiştii de multe ori au spus că nu sunt suficienţi. Ne spunea domnul Andrei că liderul sindicatul european europol de la poliţie, ne spunea că sunt localităţi în care urgenţele funcţionează doar până la un anumit program. Dacă cumva vin teroriştii, să spunem, după 10 seară, vineri sau în weekend, e posibil să nu găsească poliţişti la locul de muncă. Deci foarte mulţi angajaţi puşi acolo unde nu trebuia.

 

Adelina Mihai: Iată diferenţa semnificativă faţă de sectorul privat, unde salariile sunt stabilite în funcţie de anumite criterii de performanţă şi unde dacă ai ceva care arde peste weekend, angajaţii se apucă să lucreze pentru că au şi riscul de a fi evaluaţi rău şi să îşi piardă locul de muncă sau să nu mai primească o creştere de salariu.

 

Dan Pavel: Aşa este. E o altă cultură, o altă energie la locul de muncă între sistemul privat, mai ales sistemul multinaţionalelor, şi în sistemul de stat. Lumea se mobilizează atunci când este nevoie pentru că există şi multă incertitudine. Şi spuneam mai devreme că sistemul ăsta bugetar este foarte nemulţumit în acest moment pentru că salariile au fost plafonate, nu mai cresc în 2021. Asta este o declaraţie care cred că ar bucura foarte mulţi angajaţi din sistemul privat. 2021, plin de incertitudine, să spună cineva: îţi garantez că vei avea tot anul salariu pe care l-ai avut şi anul trecut, mi se pare o treabă foarte tare. Dar vedem că la stat lucrurile nu stau aşa. Există lideri sindicali care vor face şi greve. Deja sunt prin învăţământ foarte multe nemulţumiri.

 

Adelina Mihai: Da, şi dacă ne uităm şi la stabilitatea jobului, cine se angajează la stat cam are jobul asigurat pe o perioadă mult mai lungă decât în privat.

 

Dan Pavel: Păi am văzut discuţia asta acum, cu Poliţia animalelor, că sunt multe posturi scoase la licitaţie şi foarte mulţi pe loc. E o concurenţă mai ceva decât era la medicină pe vremuri pentru că ai un salariu bunicel, ai parte şi de nişte sporuri la un moment dat. Dacă se mai schimbă lucrurile prin mediul politic, poate vei avea mai multe beneficii, cine ştie.

 

Te gândeşti şi la pensie. Sunt lucruri care nu sunt neapărat benefice pentru mintea şi spiritul unui angajat, dar aşa am ajuns să gândim. Aşa gândeşte romanul. La stat e mai bine pentru că e mai multă căldurică şi am mai multă stabilitate.

 

Adelina Mihai: Eu totuşi nu îmi explic faptul că în 1990 spunea guvernatorul Mugur Isărescu că erau 800.000 de bugetari care deserveau practic nevoile a 8 milioane de salariaţi. Acum avem 1,2 mil. de bugetari care deservesc practic 5 milioane de salariaţi care contribuie. S-a redus semnificativ numărul de salariaţi, dar numărul de bugetari a crescut.

 

Dan Pavel: Da, păi în toate greşelile făcute, înainte de 1990, există mai bună eficienţă în multe domenii, nu neapărat în domeniul ăsta. Cu mai puţini angajaţi puteai face cumva să controlezi tot mecanismul. Acum nu e vorba de eficienţă ci e vorba de multe interese şi de felul în care poţi, la un moment dat, să direcţionezi masa asta mare de angajaţi. Realitatea e că, cu tot numărul ăsta mare pe care îl vom avea, cred că ar trebui să ne pregătim şi noi şi angajaţii din sistemul bugetar pentru o evoluţie firească. Ar trebui să ne ducem spre digitalizare. Ceea ce ar însemna şi o reducere în zona asta de angajaţi. Nu va mai fi nevoie de 20 de persoane la ghişeu care să îţi semneze o hârtie, ai putea face asta de acasă. Deja lucrurile se mişcă totuşi, avem câteva platforme care se mişcă mai încet dar totuşi există. Cam asta e direcţia. Şi ar trebui să ne concentrăm pe nişte domenii, în care toată lumea spune cum este poliţia. Toată lumea spune că nu avem personal acolo. Nu avem personal în sistemul medical. DSP -ul.

 

Adelina Mihai: Nu avem un audit. Nu avem nici măcar o situaţie legată de renumararea pe baza performanţei cine şi cât merită pentru funcţia pe care o deţine. De abia atunci  putem vorbi despre ce amenzi sau avertisment ar trebui să dea poliţiştii care sunt nemulţumiţi acum că le-au îngheţat salariile şi că acum vor să dea mai multe avertismente decât amenzi. Eu nu sunt de acord.

 

Dan Pavel: Acesta cred că este rezultatul faptului că s-au tot perindat guverne, miniştri, prim-miniştri, nu a existat o stabilitate. Nu prea are cine să se gândească la o schemă mai eficientă a aparatului bugetar. Lucrurile se schimbă acum din doi în doi ani, nici măcar din 4 în 4. Şi probabil, dacă am avea mai multă stabilitate şi am avea un guvern care să spună că ar sta opt ani, să zicem.

 

Adelina Mihai: Sau o strategie agreată de toate partidele.

 

Dan Pavel: Poate că prin anul doi, trei aşa, cineva de acolo se va gândi „hai că uite câţi bani se scurg, nu suntem deloc eficienţi, hai să vedem cum reuşim să facem treaba asta.” Dacă lucrurile se mişcă atât de repede, vine un guvern care până când se instalează oricum trec vreo şase luni, până îşi dă seama care e treaba mai trece puţin timp şi apoi se schimbă. Vine alt guvern, nu prea are nimeni intenţia asta să deranjeze pe cineva şi să ia nişte măsuri adevărate.