Noiembrie 2020, prima lună de la debutul pandemiei când exporturile au crescut faţă de aceeaşi lună a lui 2019. A rămas economia pe plus şi în T4/2020?

În noiembrie 2020, faţă de noiembrie 2019, exporturile au crescut cu 0,6%, iar importurile cu 1,5%. Este un semn că, în ciuda unui nou lockdown parţial, instituit în toamnă, economia a continuat să funcţioneze mai bine, fapt ce ar fi putut determina ca PIB-ul să fi rămas pe plus şi în T4.

România a înregistrat, în primele 11 luni din 2020, o cădere a exporturilor de 11% şi a importurilor de 7,7%, faţă de aceeaşi perioadă a lui 2019. Între ianuarie - noiembrie 2020,  companiile au exportat bunuri de 57 mld. euro (cu 6,7 mld. euro mai puţin decât în aceeaşi perioadă a lui 2019), în timp ce importurile s-au ridicat la 73 mld. euro (cu 6,2 mld. euro mai puţin, an/an). Astfel că deficitul comercial a avansat cu 909 mld. euro, până la 16,43 mld. euro, într-un ritm  mediu lunar de 1,5 mld. euro. Prin urmare, deficitul comercial va sări, pe tot anul 2020, de 18 miliarde de euro, cel mai mare din 2008 încoace, când a fost de peste 20 de miliarde de euro. Diferenţa este că în 2008 (anul de dinaintea debutului crizei în România) creşterea economică a fost de 9%, în vreme ce 2020 va consemna o cădere de aproximativ 5%.

Însă, pe măsură ce oamenii s-au mai obişnuit, iar companiile şi-au reluat activitatea, situaţia s-a mai redresat. La exporturi, de la o cădere de 15% în martie, de 47% în aprilie şi de 40% în mai, o redresare a început în vară şi s-a ajuns la minus 0,5% în septembrie (a crescut la minus 1,1% în octombrie), iar exporturile au trecut pe plus în noiembrie, un plus firav, e drept, de 0,6%. Dar este prima cifră pozitivă înre­gistrată din februarie încoace. Aproape identic s-a întâmplat şi cu importurile, cu menţiunea că acestea au înregistrat un avans de 4,4% în septembrie.

În noiembrie 2020, exporturile au însumat 6 mld. euro, în creştere cu 0,6%, an/an, iar importurile 7,6 mld. euro, în creşere cu 1,5%, rezultând un deficit de 1,57 mld. euro.

Deşi economiştii se plâng de deficiul comercial mare, care dezechilibrează puternic deficitul de cont curent al balanţei de plăţi, trebuie spus că acesta este făcut de companii, în cea mai mare parte, dar şi că 60% din importurile României sunt prelucrate (deseori puţin) sau asamblate şi apoi reexportate. La 11 luni din an, la exporturi de 57 mld. euro, industria auto a însemnat 27,6 mld. euro, adică 48,4 mld. euro, în scădere cu 8,8% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2019. Astfel, industria auto a pierdut exporturi de 2,4 mld. euro, faţă de aceeaşi periodă a lui 2019.

Căderea la exportul de combustibili minerali a fost de 43%, până la 1,4 mld. euro. Exportul manufacturier clasificat după materie primă a căzut cu 12%, până la 9,2 mld. euro. Articolele ma­nufacturiere diverse au avut o scă­dere la export de 18%, până la 8,2 mld. euro.

Materialele crude, necomestibile, au avut şi ele un minus de 6,5%, până la 2 mld. euro.

Industria de băuturi şi tutun a crescut însă cu 39,4%, până la 1,4 mld. euro, adică cu peste jumătate de miliard de euro faţă de vânzările la export din 11 luni ale anul precedent.

Ponderi importante în structura exporturilor şi a importurilor au fost deţinute, prin urmare, ca şi în anii precedenţi, în primele 11 luni din 2020, de maşini şi echipamente de transport (48,4% la export şi 37% la import) şi alte produse manufacturate (30% atât la export cât şi la import).

Valoarea schimburilor intra-UE27 s-au ridicat la 42,2 de miliarde de euro la expedieri şi de 54,1 de miliarde de euro la introduceri, reprezentând 74% din total exporturi şi 73,6% din total importuri. Schimburilor extra-UE27 au avut o o pondere de 26% din total exporturi şi 26,4% din total importuri. „În scenariul macroeconomic central BT ne aşteptăm la ameliorarea contribuţiei exportului net la dinamica anuală a PIB în trimestrele următoare, pe fondul consecinţelor pandemiei: persistenţa ratei de economisire la un nivel ridicat, perspectivele de depreciere graduală a cursului real efectiv al monedei naţionale şi ame­liorarea/diversificarea ofertei interne de bunuri şi servicii. Acest scenariu este susţinut şi de semnalele recente din sfera mix-ului de politici economice, la nivel mondial, european şi pe plan intern (inclusiv perspectiva implementării programului Next Generation şi cadrului financiar multianual 2021-2027”, comentează Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro al Băncii Transilvania, într-un raport al instituţiei.