România amână din nou aderarea la zona euro. ”România se confruntă în prezent cu o serie de dezechilibre macroeconomice, unele dintre ele accentuându-se în contextul pandemiei. Astfel, nu sunt îndeplinite criteriile de convergenţă referitoare la solidaritatea finanţelor publice, stabilitatea preţurilor şi convergenţa dobânzilor”

Stabilirea unui calendar pentru aderarea României la zona euro ar fi din nou amânată, potrivit unui răspuns formulat de ministerul Finanţelor, transmis către Camera Deputaţilor la finalul anului trecut.

Potrivit documentului, aderarea la zona euro presupune, în primul rând, îndeplinirea de către România a criteriilor de convergenţă, care momentan, în contextul pandemiei, nu sunt bifate.

”România se confruntă în prezent cu o serie de dezechilibre macroeconomice, unele dintre ele accentuându-se în contextul pandemiei. Astfel, nu sunt îndeplinite criteriile de convergenţă nominală referitoare la solidaritatea finanţelor publice (deficitul bugetar depăşeşte pragul de 3% din PIB, iar România se află în procedură de deficit excesiv), stabilitatea preţurilor (rata inflaţiei depăşeşte media primelor trei state cu cele mai bune performanţe în acest sens, şi convergenţa ratei dobânzii pe termen lung (aceasta fiind superioară nivelului de referinţă). Deşi cursul de schimb nu a înregistrat oscilaţii majore, România nu participă la mecanismul ratelor de schimb II (ERM II), unde trebuie să se menţină pentru cel puţin doi ani anterior intrării în zona euro”, scrie în document. 

Înainte de stabilirea unui calendar pentru aderarea la euro, România va fi nevoită să îşi restabilească echilibrele interne şi externe şi să îndeplinească o serie de condiţii de robusteţe macroeconomică, în paralel cu combaterea efectelor negative generate de pandemia COVID-19. 

Adrian Codîrlaşu, vicepreşedintele CFA România: „O problemă în a putea îndeplini mai ales criteriul de rate de dobândă pe termen lung este ratingul. Ratingul nostru este ultima treaptă de rating recomandat investiţiilor ceea ce înseamnă că dobânzilă, implicând mai mult risc, sunt mai mari.”, scrie Aleph News. 

„Mai este un criteriu, de datorie publică în PIB, maxim 60%. Datorită acestei crize, datoria publică a României va creşte substanţial. Deficitul bugetar este extrem de ridicat şi va fi extrem de greu de redus. Celalalte ţări din Uniunea Europeană îl vor reduce.”

„Probabil ne va lua trei, patru ani să ajungem din nou la 3%. Am intrat în această criză cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.”