Lovitură pentru corporaţii: Multinaţionalele ar putea fi obligate să plătească impozit pe profit în fiecare ţară în care fac afaceri, nu doar acolo unde aleg să înregistreze subsidiare

Olaf Scholz, ministrul Finanţelor din Germania, a anunţat că va încerca să ajungă la un acord cu administraţia Biden în ceea ce priveşte un set de reguli pentru taxarea corporaţiilor la nivel global, întrucât Berlinul speră ca finalul preşedinţiei lui Trump să dea naştere unei noi ere de cooperare multilaterală, potrivit FT.

Invitat la o conferinţă Reuters din Berlin, Scholz a spus că planul este ca nemţii şi americanii să ajungă până la jumătatea anului la un acord, după ce Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) – clubul naţiunilor bogate – a pus pe masă propunerea unui astfel de set de reguli încă de anul trecut.

Setul de principii propus de OCDE în octombrie este puternic susţinut de Germania şi are menirea de a revoluţiona taxarea corporaţiilor multinaţionale. Acesta ar putea genera venituri noi din taxe la nivel global în valoare totală de circa 100 de miliarde de dolari.

OCDE încearcă să obţină consensul a peste 135 de ţări pentru această reformă, despre care spune că le va permite autorităţilor să colecteze impozite mari mari cu până la 4% din profiturile corporaţiilor.

Scopul proiectului OCDE este de a se asigura că multinaţionalele, de la profitabilele grupuri de tehnologie din SUA şi până la producătorii europeni de bunuri de lux, vor plăti impozit pe o parte din profituri în fiecare ţară în care au obţinut acele profituri, în loc să plătească acolo unde îşi înregistrează subsidiare.

În acelaşi timp, setul de reguli ar introduce un impozit minim global pentru a bloca eventuale încercări ale statelor de a atrage mutarea unor companii în teritoriul lor, prin impozite mai mici.

Planul OCDE s-a bucurat de susţinere şi în Paris, Madrid, Londra sau Roma, unde există o nemulţumire în creştere legată de faptul că giganţi precum Apple, Facebook sau Google înregistrează profituri enorme în piaţa europeană, fără a face contribuţii semnificative la bugetele statelor.

Modul în care abordează acest subiect va fi una dintre primele provocări economice ale administraţiei Biden. Poziţia americanilor în era Trump a reprezentat unul dintre principalele motive din cauza căruia nu discuţiile nu au progresat pentru acest plan.

La nivel public, SUA a anunţat că susţine discuţiile pe această temă, dar în aceeaşi lună a oprit discuţiile cu ţările europene, susţinând că negocierile au atins un „impas”. Mai mult, Steven Mnuchin, secretarul Trezoreriei americane, a ameninţat că va impune tarife pentru orice ţară care va aplica unilateral ceea ce a devenit cunoscut drept „taxă digitală”.

Abordarea OCDE se bazează pe doi piloni: va permite ţărilor să taxeze profiturile realizate în baza vânzărilor din jurisdicţia lor. Acest lucru nu s-ar aplica doar giganţilor americani de tehnologie, dar ar da şi americanilor dreptul de a taxa companiile europene care vând bunuri de lux, spre exemplu.

Al doilea pilon este reprezentat de un impozit minim global. Această implementare vrea să blocheze orice ţară care şi-ar dori să-şi reducă impozitele pentru a atrage corporaţii să îşi mute sediul central în jurisdicţia lor.

Când discuţiile s-au blocat în 2020, Franţa a refuzat să mai aştepte reacţia altor state faţă de abordarea OCDE şi a anunţat că va impune uniltareal o taxă pentru servicii digitale. În noiembrie, autorităţile franceze au început să ceară milioane de euro de la Facebook şi Amazon, reprezentând impozite sub noua taxă introdusă în 2020.

Washington a condamnat decizia Franţei drept un exemplu de practici comerciale neconcurenţiale pentru că afectează în principal companii americane.

Iniţial, Washington a anunţat că va răspunde prin tarife de 25% pentru genţile şi machiajele franceze care ajung în SUA, începând din luna ianuarie. Însă biroul pentru Comerţ al SUA a declarat săptămâna trecută că va suspenda tarifele de 25% şi că le va coordona cu ceea ce s-ar putea dovedi o serie mai amplă de tarife în viitorul apropiat.

Olaf Scholz, ministrul german de Finanţe, s-a opus abordării frncezilor şi a decis să susţină propunerea OCDE.