Cum arată cele mai noi previziuni economice ale guvernului Cîţu pentru 2021: Toate sectoarele ar trebui să revină pe plus, dar totul depinde de evoluţia pandemiei şi viteza vaccinării

♦ Cursul va fi stabil la 4,89 lei/euro şi inflaţia va fi de 2,5 ♦ Toate sectoarele economice vor reveni pe plus şi vor contribui pozitiv la creşterea economică ♦ Totul depinde însă de evoluţia pandemiei şi viteza vaccinării.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a publicat luni prognoza de iarnă 2021, pe care guvernul îşi construieşte bugetul pentru 2021. Finanţele mizează pe o creştere economică de 4,3% în 2021, după o revizuire în jos de la un plus de 4,5%, dar care rămâne optimistă prin comparaţie cu alte prognoze ale analiştilor economici şi instituţiilor internaţionale.

Aurelian Dochia, analist economic, este de părere că prognoza guvernului pentru evoluţia economiei este încă una optimistă şi că bugetul va fi revizuit pe parcursul anului în funcţie de evoluţia economiei.

„Bugetul va fi construit în baza unor astfel de prognoze care şi de data această probabil că sunt mai optimiste decât scenariile mai aproape de realitate. Au fost prognoze inclusiv din partea instituţiilor internaţionale care arătau o creştere mai mică. Bugetul va fi unul care se va închide pe hârtie şi vor veni rectificări de-a lungul anului care să aducă încet, încet mai aproape de realitate prognozele“, a spus Aurelian Dochia.

Spre comparaţie, majoritatea instituţiilor internaţionale şi a analiştilor economici prognozează o revenire economică între 2,7 şi 3,3% pentru România în 2021. Pe de altă parte, FMI vede o revenire economică de peste 4,5%. Toate prognozele rămân în continuare fluide şi pot fi revizuite, în condiţiile în care evoluţia economică va fi determinată de evoluţia pandemiei şi vaccinării.

„Evident anul 2021 va fi determinat de evoluţia pandemiei şi asta  ţine de evoluţia vaccinărilor, dar nu numai în România şi în Europa şi în lume în general. Din păcate aici lucrurile nu sunt clar tranşate. Este limpede că va dura mai mult decât se aşteptau cei mai optimişti, şi în acest caz cred că o revenire mai solidă a activităţii economice nu poate fi aşteptată decât spre finalul lui 2021“, a mai spus Aurelian Dochia.

În prognoza de iarnă, CNSP a revizuit în jos şi scăderea economică de la 4,2% în 2020 la 4,4%. Creşterea reală de 4,3% din 2021 ar urma să aducă PIB-ul României, în termeni nominali, la 1.117 mld. lei, mai mare decât la finalul lui 2019.

Industria, care face 20-25% din PIB, ar urma să crească din punctul de vedere al valorii adăugate brute cu 5,7%, după o scădere de 8,7% în 2020. Agricultura, cu o pondere mică în PIB, de circa 4%, ar urma să crească cu aproape 15%, însă vine după un 2020 extrem de greu, cu o pandemie peste care s-a suprapus o secetă extremă care a dus la un minus de 22% al acestui sector.

Construcţiile ar urma să mai încetinească avansul din 2019 şi 2020 şi să crească din punctul de vedere al valorii adăugate brute cu circa 6%, după creşteri de două cifre în 2019 şi 2020. Serviciile, care, per total, înseamnă 60% din PIB, ar urma să recupereze terenul pierdut în 2020 şi să crească cu 3%.

La creşterea economică de 4,3% din 2021, construcţiile ar urma să aducă 0,4 puncte procentuale, industria 1,2 pp, agricultura 0,5 pp, iar serviciile ar aduce un aport pozitiv de 1,8 pp creşterii economice.

Premierul Florin Cîţu a anunţat în mai multe rânduri că intenţionează să închidă bugetul pe 2021 cu un deficit de 7% din PIB. Analiştii economici sunt de părere că deficitul este cea mai mare slăbiciune a economiei în 2020, din cauza naturii sale structurale - aproape toate veniturile statului din taxe şi impozite merg către plata salariilor bugetarilor şi pensiilor.

„Există problema enormă a faptului că deficitul va fi mare. Premierul a spus de mai multe ori că vrea să închidă bugetul cu un deficit de 7% din PIB, ceea ce va fi foarte greu, pentru că pe partea de cheltuieli poţi umbla foarte puţin.  Nu cred că se pot reduce cheltuielile sufi­cient de repede şi atunci de­ficitul va depinde de veni­turi, iar veni­turile prognozate trebuie să fie mai bune“, a mai spus Aurelian Dochia.