Într-un an, prin reducerea dobânzii de referinţă, Isărescu a scăzut ROBOR cu 50%, dintre care 20% în ultimele două săptămâni: Ce spun analiştii despre o posibilă scădere în continuare a ROBOR şi despre mişcările BNR

♦ ROBOR la 3 luni a scăzut ieri cu 10,7%, faţă de vineri ♦ În raport cu începutul lui 2021, indicele ROBOR la 3 luni este mai mic cu 20%, iar faţă de începutul lui 2020, declinul este de 50%.

Piaţa financiară locală a început anul într-o notă relaxată, indicii ROBOR in­trând pe o pantă de scă­de­re accentuată, iar de­clinul este stimulat în continuare şi de excesul de lichiditate şi de decizia BNR de la sfârşitul săptămânii trecute de a reduce dobânda-cheie, la minimul istoric de 1,25% pe an, precum şi ratele facili­tăţilor permanente din jurul acesteia.

În urma deciziilor BNR, unii ana­lişti au început să ajusteze prog­nozele pentru ROBOR la trei luni spre 1,25% în primul trimestru (T1/2021), pentru ca la finele primului semestru (S1) din 2021 să coboare spre 1%, iar la finalul anului chiar sub acest nivel. Şi sunt eco­nomişti care văd posibilă încă o tăiere a dobânzii-cheie în acest an, până la 1%.

Cert este că banii se ieftinesc din ce în ce mai mult pe piaţa monetară. Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a scăzut ieri până la 1,59% după decizia BNR de ajustare a dobânzilor, fiind cu 20,9% sub nivelul de la începutul acestui an, de 2,01%.

Comparativ cu cotaţia de vineri, de 1,78%, ROBOR la 3 luni a scăzut ieri cu 10,7%.

După ce dobânda interbancară ROBOR la trei luni a început anul la 2,01%, în 4 ianuarie, apoi a început să scadă.

Analizând retrospectiv, vedem că indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an. Faţă de cotaţia de la începutul anului 2020, indicele ROBOR la 3 luni este mai mic cu circa 50%.

Având în vedere contextul de lichiditate, reducerile ratelor rezer­ve­lor minime obligatorii (RMO) aştep­tate anterior de unii analişti sunt înlo­cuite cu reduceri ale ratei-cheie.

„Ne aşteptăm la amplificarea şi persistenţa excesului de lichiditate de pe piaţa interbancară, pe fondul chel­tuielilor gu­vernamentale finan­ţa­te din surse externe, în absenţa unor opera­ţiuni de sterilizare de di­mensiuni similare din partea băncii cen­trale. Lichiditatea ex­ce­den­ta­ră ar urma să îm­pingă ra­tele de do­bân­dă in­ter­bancare către ni­velul facilităţii de de­po­zit a BNR“, a de­clarat Ciprian Das­că­lu, eco­no­mistul-şef al BCR.