Cristian Bichi, BNR: Banca Mondială spune că România este printre ţările cele mai active în luarea de măsuri financiare ca reacţie la pandemia Covid-19

Un studiu recent al Băncii Mondiale analizează acţiunile întreprinse în sectorul financiar de autorităţile din 154 de ţări şi alte jurisdicţii, ca răspuns la actuala pandemie, pentru a sprijini debitorii aflaţi în dificultate (“financial distress”) şi a menţine furnizarea de servicii financiare critice pentru economia reală. România apare încadrată în categoria statelor cu cel mai înalt nivel de activitate în această privinţă. 

Documentul de lucru “Inventarierea răspunsului de politică în sectorul financiar la COVID-19 în lume”[i] a fost publicat în decembrie 2020. El surprinde politicile privind sectorul respectiv adoptate de guverne, bănci centrale, autorităţi de reglementare financiară şi organizaţii ce stabilesc standarde internaţionale urmare şocului macrofinanciar indus de pandemia Covid-19. Autorii studiului consideră această activitate ca fiind de interes, întrucât permite: (1) compararea politicilor statelor cu cele mai bune practici în domeniu, (2) evaluarea efectivităţii măsurilor şi a posibilelor consecinţe nedorite ale acestora şi (3) asigurarea suportului informaţional în baza căruia se vor decide politicile următoare.    

Contribuţiile aduse de studiu

În viziunea autorilor, studiul aduce trei contribuţii importante:

• prezintă o nouă bază globală de date gestionată de Banca Mondială privind politicile implementate în sectorul financiar ca reacţie la criza Covid-19[ii] şi un cadru simplu de clasificare a acestora;
• arată măsurile cu caracter comun luate la nivel mondial şi introduce un indice simplu, la nivel de ţară, care evidenţiază numărul total de măsuri luate (până la data de 1 septembrie 2020);
• explorează asocierea între caracteristicile relevante ale ţării şi respectiv măsurile luate şi timpul de reacţie.

Cadrul de clasificare a măsurilor

Studiul prezintă patru categorii de măsuri, având denumirea şi conţinutul descris mai jos:

• Sectorul bancar – cuprinde măsuri de încurajare a fluxului de credit către economia reală prin uşurarea cerinţelor de reglementare (de ex. stimularea utilizării rezervelor de lichiditate şi de capital, abordare flexibilă în privinţa expunerilor neperformante şi a clasificării activelor) şi măsuri de asigurare de sprijin direct către debitori (de ex. garanţii publice pentru împrumuturi, reducerea ratelor de dobândă, moratorii privind plata datoriilor, încurajarea restructurării împrumuturilor). De asemenea, în această categorie sunt cuprinse măsuri de flexibilizare a cerinţelor de integritate financiară şi măsuri de gestiune a crizei (în principal în domeniul rezoluţiei şi garantării depozitelor);
• Lichiditate şi finanţare – sunt surprinse măsurile menite să asigure condiţii adecvate de finanţare şi lichiditate pentru intermediarii financiari (de ex. injecţii directe de lichiditate din partea băncilor centrale, cerinţe mai scăzute pentru rezervele minime obligatorii, cumpărări de obligaţiuni ale propriului stat pe piaţa locală de către autorităţile monetare, linii swap dolari SUA sau euro între băncile centrale);
• Pieţe financiare şi instituţii financiare nebancare - sunt cuprinse măsurile ce vizează buna funcţionare a pieţelor financiare (de ex. interzicerea vânzării în lipsă, întrerupătoare de circuit), cât şi reglementările destinate să asigure sprijin şi orientare instituţiilor financiare, altele decât băncile.
• Sisteme de plăţi şi infrastructurile pieţelor financiare - sunt incluse măsurile privind buna funcţionare a sistemelor de plăţi, inclusiv facilitarea plăţilor prin cash şi metode digitale. O parte din aceste ultime măsuri au fost luate pentru uşurarea distribuirii de ajutoare financiare guvernamentale către firme şi populaţie.

Ce relevă baza de date?

Prelucrarea informaţiilor din baza de date relevă că, până la 1 septembrie 2020, ţările şi celelalte entităţi recenzate au luat 3.129 de măsuri de politică. Cum era de aşteptat, dată fiind importanţa acestuia în cadrul sistemelor financiare naţionale, cele mai multe din măsuri (54%) s-au concentrat în sectorul bancar. Urmează, în ordine, categoriile Lichiditate şi finanţare (25%), Pieţe financiare şi instituţii financiare nonbancare (12,75%) şi Sisteme de plăţi (7,9%).

Pentru a facilita comparaţiile internaţionale, autorii studiului au elaborat indicele Financial Policy Response Activity Index (FPRAI), care reprezintă suma numărului de măsuri cuprinse în toate cele patru categorii, luate până la un anumit moment de o ţară. Deşi indicele nu oferă informaţii despre mărimea şi impactul răspunsului de politică, el permite într-un mod foarte simplu să se evidenţieze nivelul activităţii aferente răspunsurilor de politică în sectorul financiar. La data de 1 septembrie 2020, media FPRAI pe ansamblul ţărilor recenzate era de aproximativ 20 de măsuri. Ţările HIC (cu venit înalt) şi SAR (Asia de Sud), reprezintă grupurile de ţări, stabilite conform metodologiei Băncii Mondiale, care au cea mai mare mediană la nivel de grup (în jur de 32 de măsuri).

Analizele întreprinse de cercetătorii Băncii Mondiale arată, printre altele, că ţările cu venit ridicat (High Income Countries - HIC) s-au bazat pe măsuri aferente sectorului bancar în mai mare măsură decât ţările emergente şi în curs de dezvoltare (EMDE[iii]), măsurile prudenţiale având ponderea cea mai ridicată. Dacă ţările HIC au acţionat în cadrul flexibilităţii permise de standardele internaţionale în domeniul reglementării prudenţiale, ţările EMDE au relaxat mult mai mult anumite reguli de această natură (de ex. normele privind clasificarea activelor şi provizionarea împrumuturilor neperformante, ponderile de risc ataşate claselor de active), ceea ce ar putea afecta sănătatea sectorului lor bancar pe termen mediu. De asemenea, măsurile de sprijin fiscal sunt mai puţine în ţările EMDE comparativ cu cele implementate în economiile avansate. În schimb, ţările EMDE au recurs mai frecvent decât ţările HIC la măsuri de asigurare a lichidităţii în valută.

Potrivit autorilor studiului, corelaţiile simple sugerează o asociere pozitivă între indicele FPRAI şi numărul relativ de cazuri Covid-19, mărimea populaţiei şi nivelul de dezvoltare economică. Corelaţia dintre indice şi rigoarea măsurilor de lockdown “apare limitată”. Analize mai detaliate privind factorii ce determină răspunsul de politică al autorităţilor pentru ţările EMDE sunt făcute spre finalul studiului, dar acestea reprezintă doar paşi iniţiali, fiind necesare investigaţii suplimentare pentru o mai bună înţelegere a problematicii în cauză.

Situaţia României

Studiul Băncii Mondiale arată că România, ce e încadrată în categoria ţărilor HIC, are un indice FPRAI egal cu 43. Măsurile luate sunt distribuite în cele patru categorii după cum urmează: Sector bancar – 25; Lichiditate şi finanţare – 10, Pieţe financiare şi instituţii financiare nebancare – 7 şi Sisteme de plăţi – 1.

Pe baza acestei valori a indicelui FRAI, România este reprezentată pe o hartă a lumii (Imaginea nr. 2, pagina 14 a studiului) cu albastru închis, culoare rezervată ţărilor cu nivelul cel mai ridicat de activitate în privinţa măsurilor de răspuns în sectorul financiar la criza Covid-19. Cu titlu de exemplu, alte ţări cu acelaşi statut sunt SUA, Canada, Australia, Germania, Franţa, Rusia, China, India.

Pentru iubitorii de comparaţii internaţionale, în continuare sunt prezentate valorile indicelui FPRAI înregistrate la data de referinţă pentru ţări selectate aflate în proximitatea geografică a ţării noastre: Polonia – 35, Republica Ceha – 36, Croaţia – 43, Ungaria – 46, Slovenia – 54, Slovacia –56.

Concluzii

Studiul Băncii Mondiale vine să confirme, în ciuda unor afirmaţii contrare lansate în spaţiul public autohton, că guvernul, banca centrală şi autoritatea de supraveghere financiară din România nu au stat pasive în faţa crizei Covid-19, intensitatea răspunsului de politică al acestora în sectorul financiar ducând la un loc onorabil pentru ţara noastră într-un clasament mondial întocmit în această privinţă de specialiştii instituţiei financiare internaţionale.    

 

i Feyen F., T Alonso Gispert, T Kliatskova and D S Mare( 2020), “Taking Stock of the Financial Sector Policy Response to COVID-19 around the World”, World Bank Policy Research Paper 9497

ii Baza de date poate fi accesată la următoarea adresă: https: //datacatalog.worldbank.org/dataset/

covid-19-finance-sector-related-policy-responses.

[iii] În studiul analizat, ţările EMDE sunt toate celelalte ţări care nu sunt cuprinse în grupul ţărilor cu venituri înalte (ţări HIC) potrivit clasificării Băncii Mondiale.