De ani buni Bulgaria vinde cetăţenie oamenilor bogaţi din afara UE contra unor investiţii, însă schema este un eşec total pentru economie. De ea profită indivizi certaţi cu legea pentru a intra în Uniune

Bulgaria, cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene, derulează de câţiva ani scheme prin care practic vinde cetăţenie persoanelor cu stare din afara UE în schimbul unor investiţii. Însă în cele mai multe cazuri investiţiile nu s-au materializat, iar guvernul de la Sofia a deschis astfel poarta Uniunii pentru personaje certate cu legea.

Guvernul de la Sofia continuă să vândă ceea ce este cunoscut ca „paşapoarte de aur“ cu toate că a fost mustrată de Comisia Europeană, care a legat această problemă de intrarea Bulgariei în spaţiul de liberă trecere Schengen.

Cei mai mulţi dintre străinii care au cumpărat „paşapoarte de aur“ au folosit o schemă care le permite să nu investească practic nimic în Bulgaria. Alţii n-au făcut decât să pună bani în depozite bancare din ţară pe care îi pot retrage imediat după ce primesc paşaportul. Nimeni nu a cumpărat sau finanţat vreodată vreo afacere reală, scrie Euractiv.

În prezent, străinii pot obţine paşaport bulgăresc dacă investesc un milion de leva (500.000 de euro) într-o companie din Bulgaria care implementează un proiect prioritar pentru stat. Cealaltă opţiune este de a locui legal pe teritoriul Bulgariei timp de un an şi investi două milioane de leva (un milion de euro). Cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale este considerată investiţie. Până acum, 98 de străini au obţinut cetăţenia bulgară după ce au declarat „in­vestiţii“ de cel puţin două milioane de leva în ţară. Însă economia nu a beneficiat de aceste investiţii. Mai rău, statul îi plăteşte pe cei cărora le-a acordat cetăţenie în schimbul achiziţiei de obligaţiuni guvernamentale doarece aceşti cetăţeni noi primesc dividende.

Cele mai noi informaţii arată că 78 din cei 98 de străini care au declarat investiţii au cumpărat obli­ga­ţiuni guvernamentale, deci nu au investit în economia reală, şi au primit cetăţenie, iar mulţi dintre ei au scăpat rapid de titlurile de stat. Cei care le-au păstrat au primit dividende. Alţi şase „investitori“ au constituit depozite la bănci din Bulgaria şi sunt liberi să-şi retragă banii oricând. Paşapoartele bulgare sunt atractive pentru străini deoarece le oferă oportunitatea de a călători liber în UE. Singurul efect vizibil al acestor „investiţii“ pentru Bulgaria ca stat va fi probabil atragerea unui infringement din partea Comisiei Europene dacă guvernul bulgar continuă să vândă „paşapoarte de aur“. CE a deschis deja proceduri de infringement contra Maltei şi Ciprului pentru vânzarea de cetăţenie.

În Bulgaria, modul sau dacă autorităţile îi verifică pe „investitori“ rămâne un mister. Aceste lacune de securitate au devenit aparente după ce Bulgaria a retras în 2018 cetăţenia oligarhului rus cu afaceri în industria telecom Serghei Adoniev din cauza unei fraude care durat timp de 20 de ani în SUA.

Sofia a acţionat la un an după ce un ONG bulgar anticorupţie a alertat autorităţile că Adoniev este in­frac­tor. Tot în 2018 un alt scandal a zguduit Bulgaria. Atunci, şeful unei agenţii de stat implicate în procesul de acordare a „certificatelor pentru origine bulgară“ a fost condamnat pentru corupţie. Anterior, o in­ves­tigaţie a televiziunii naţionale a găsit că 114 de de­ţi­nă­tori de paşapoarte bulgare erau pe lista de căutaţi a Interpolului, potrivit Balkan Insight. Toate aceste pro­bleme pun sub semnul incertitudinii inclu­de­rea Bul­gariei în spaţiul Schengen. Legătura dintre sche­me­le de vânzare a cetăţeniei şi aderarea la Schengen a fost pusă în evidenţă explicit de fostul comisar al UE pentru afaceri interne şi cetăţenie Dimitris Avramopoulos.

Planurile de vânzare a cetăţeniei au fost lansate în 2013 şi puse în practică în 2016, în timpul celui de-al doilea guvern al premierului Boyko Borisov. În vara anului 2019, procurorul şef de atunci Sotir Ţaţarov a prezentat o analiză în care se arăta că economia bulgară nu a beneficit de pe urma „paşapoartelor de aur“. Procurorul a luat această poziţie ca reacţie la un raport al Comisiei Europene publicat cu câteva luni mai devreme. Executivul european a arătat spre numeroasele nereguli din schema de „paşapoarte de aur“ şi spre lipsa de transparenţă a procedurii. Imediat după raport, ministerul de justiţie a propus ca Bulgaria să renunţe la aceste practici, ceea ce nu s-a întâmplat.

Mai mult, guvernul lui Borisov a insistat ulterior ca schema să fie păstrată, cu argumentul că Bulgaria nu trebuie deposedată de oportunitatea de a atrage investitori străini mari. Sofia a spus atunci că sistemul trebuie îmbunătăţit pentru a se asigura că în economie ajung investiţii reale.

În decembrie, ministerul de justiţie a procesat un nou lot de 20 de cereri pentru cetăţenia bulgară de la străini care au cumpărat doar obligaţiuni guvernamentale. Datele băncii naţionale pentru 2019 arată că Bulgaria a primit investiţii străine directe de 1,13 miliarde euro. Cele mai multe au venit din Marea Britanie (360 de milioane de euro), Olanda (330 milioane euro) şi Austria (110 milioane euro). Cei mai mari investitori din afara UE au fost Rusia (121 milioane euro), Elveţia (55 milioane euro), Kazahstan şi SUA (câte 10 milioane euro fiecare).