Când Germania creşte cu 4%, creşterea de 4% pentru România este doar stagnare. Ce planuri are noul guvern? Unde este ambiţia de a creşte accelerat pentru a recupera decalajul faţă de zona euro?

Lumea intră într-o nouă epocă după plecarea de ieri a lui Donald Trump de la preşedinţia Statelor Unite ale Americii, dar deşi pare că America a slăbit în ultimii ani, economia sa este mai puternică decât niciodată.

Economist Intelligence Unit, divizia de cercetare a revistei britanice The Economist, estimează pentru SUA un PIB per capita de 64.790 dolari  şi o creştere economică de 3,6% în 2021.

Percepţia generală este că nivelul de dezvoltare din SUA este aproape de cel din vestul Europei, precum în Franţa, Germania sau Marea Britanie, însă e mult mai puternică.

Germania va avea un PIB per capita de 48.000 dolari în 2021, Franţa 43.000 $, iar Marea Britanie, afectată de Brexit în ultimii ani, este la doar 40.000 $ PIB per capita. Iată că diferenţa dintre puterea economică exprimată prin PIB per capita între SUA şi vestul Europei este de 50%.

Doar patru ţări din Europa depăşesc SUA la PIB per capita şi anume Luxemburg, (100.000 dolari PIB per capita), Irlanda (85.000 dolari PIB per capita), Norvegia (70.000 dolari PIB per capita) şi Elveţia (85.000 dolari PIB per capita).

Acestea sunt însă ţări mici, cu condiţii fiscale excepţionale, precum Irlanda şi Luxemburg sau cu rezerve petroliere, precum Norvegia. Datele sunt în monedă curentă, adica moneda reală, şi nu la paritatea puterii de cumpărare.

Pentru comparaţie, România este la 13.000 dolari PIB per capita, faţă de 16.000 dolari PIB per capita Polonia, 17.000 dolari PIB per capita Ungaria sau 20.000 dolari PIB per capita Grecia.

China, cu toată creşterea neîntreruptă din ultimii 30 de ani, este doar la 11.300 PIB per capita în 2021, conform estimărilor EIU.

Ce înseamnă toată această înşirare de valori? Ne arată că dincolo de politică şi opţiuni personale, puterea economică dictează. Cu un PIB total de aproape 22.000 mld. $, Statele Unite deţin un sfert din PIB-ul mondial, la o populaţie de 333 milioane de persoane. Când unu din patru dolari produşi în lume provine din SUA, înseamnă că practic orice mişcă pe planetă are legătură cu America.

 Naţiunile ambiţioase precum China, Japonia, Coreea de Sud au înţeles să facă orice pentru a-şi creşte PIB per capita, nivelul de trai şi pentru a recupera decalajul faţă de ţările dezvoltate. Însă, când o economie de magnitudinea celei a SUA creşte cu 3-4% pe an, cum s-a întâmplat în anii de până în pandemie, este greu să o ajungi.

În România se discută în aceste zile bugetul pentru 2021.  Întrebarea este: îşi asumă noul guvern, care a venit pe un val de schimbare, o creştere economică ambiţioasă, care să permită României ca în următorul deceniu să recupereze cât mai mult din decalajul care o desparte de Europa de Vest?

La 65.000 dolari PIB per capita cât are SUA, o creştere de 1% înseamnă + 650 dolari pe an. Acelaşi 1% pentru Germania înseamnă + 460 dolari pe an, iar pentru România înseamnă + 130 dolari pe an. Cum poţi să recuperezi decalajul dacă viteza ta de creştere este egală cu a economiei cu o magnitudine de 6-7 ori mai mare?

Trebuie identificate resursele pentru a accelera creşterea economică. Este inacceptabil un buget construit pe o creştere de doar 4,2% în 2021, când Germania creşte cu 4,6%. România trebuie să îşi asume un obiectiv de creştere dublu faţă de cel al zonei euro, iar bugetul să fie gândit ca un instrument pentru a obţine acest obiectiv.

Cu măsuri specifice, sectorul IT şi cel al construcţiilor au fost motoarele creşterii economice în 2020 şi au reuşit frânarea recesiunii, în pofida scăderii industriei. Ce măsuri trebuie luate pentru a accelera creşterea în aceste două sectoare? S-a întrebat cineva?

Urmând exemplul ţărilor care au reuşit să îşi asigure o dinamică a creşterii PIB pe o perioadă lungă de timp de peste 5%, România trebuie să identifice punctele pe care se poate sprijini pentru a-şi asigura acest nivel al creşterii. Nu este suficientă menţinerea în trena ţărilor dezvoltate, cu care desfăşurăm 75% din comerţ, precum Germania, Italia şi Franţa.

Ţările de la periferia marilor sisteme precum este România pot ieşi din pluton dacă îşi propun acest lucru în primul rând. Fără planuri ambiţioase de recuperare a decalajelor, creşterea la egalitate cu campionii din vest va aduce doar stagnare.